Showing posts with label Waking up. Show all posts
Showing posts with label Waking up. Show all posts

11 September 2016

Cât de frumos e aici, la noi

EDIT - Intre timp am aflat si m-am calmat. E de bine, a iesit bine. Totul e bine. Dar ce sperietura!
Si ce frumos e aici, printre noi.


Cu ceva timp în urmă am aflat niște chestii, precursoare altor chestii pe care le voi afla în vreo două săptămâni. Poate sunt de bine, vom vedea.
M-am îngrozit și am țipat și am bocit și am rănit, de parcă alții mi-o făcuseră, și am regretat pe rând toate lucrurile sau faptele amânate de până acum.

Uluitor poate, dar obosești până și să te sperii. Am luat o pauză și de la spaime, mi-am amorțit mintea și umplut cu disperare timpul cu orice altceva.

Am încercat să vorbesc cât mai puțin și doar cu cât mai puțini oameni cu putință, până de curând. Oamenii reacționează foarte prost la traumă sau neputință. Te trezești copleșit de propriile lor regrete sau temeri, de parcă tu n-ai avea destule, și bruma de calm și de stăpânire de sine, atât de prețioasă pentru a nu te spulbera sub ochii celor din familie sau muncă se irosește pe stupide asigurări că ”firește că va fi bine, nu-ți face griji pentru mine”, și pe hlizeli forțate pentru a liniști pe cel de lângă tine.

Ce să mai zic de valul de ”dar ai încercat, dar de unde știi, dar sigur...” de parcă dintr-un căcat de discuție la telefon sau la cafea, datorită harului lor sherlockholmicesc ar izvorî în 15 minute o uluitoare soluție sau epifanie salvatoare. Și de multe ori, ajungi să zici ca ei doar ca să scapi, să te descotorosești de nesuferita insistență, de ”trebuie să fie bine”. Mie-mi spui, coaie? Mie-mi spui?

În momentul de față îmi încep astea două săptămâni de așteptare și contrar așteptărilor mele, sunt inundată de lumină. Din afară. Probabil pendularea asta pe marginea unui hău de rău mi-a adus aminte din nou de cât de frumos este aici, la noi.

M-a vizitat tata de curând. Împlinește 70 de ani poimâine. Vrea să-și schimbe mașina, să mai cumpere niște gadgets, și-a luat un laptop, vrea să-și termine chestii prin curte.
Nu știe.
Eu împlinesc 35 în februarie. Aș vrea să mai avem un câine și un copil. Aș vrea să mai văd măcar două țări și sper să iau permisul, și să mă programeze cât mai devreme la examen. Aș vrea să nu bușesc prea rău mașina. Aș vrea să-mi crească părul până sub umeri din nou. Aș vrea să mă pricep să-l ajut pe Alex la teme, și aș vrea să fiu calmă, mult mai calmă. Aș vrea niște certificări pe JIRA / Confluence, dacă or fi. Așa mi se pare mie, că ar da frumos. Aș vrea să dăm cu var. Tot alb. Să îmi mai iau un tablou. Să mă apuc de sală. Să ies cu bicicleta cu Alex.
Nici eu nu știu.

E foarte frumos aici, la noi. E foarte frumos cum știu să se miște falangele, să articuleze vorbe mute, din tastatură. E foarte frumos cum se lasă praful în jos, în lumina soarelui. E absolut minunat că vom avea vreodată metrou, aș vrea să merg cu el, Ar fi tare aproape de casă. E foarte fain să primești musafiri, aș vrea să nu am ce ascunde de ei. E foarte fain să ai prieteni, aș vrea să nu mai am de ce-i feri într-una. E foarte, foarte frumos aici la noi. E frumos și ziua și seara și noaptea deopotrivă. E nemaipomenit de frumos la noi.


Read More

23 June 2009

Growing down

Ma reciteam. Pe mine insami. Nu doar pentru ca sunt o narcisista superficiala ci si dintr-un soi de nostalgie.
Btw: vechiul blog nu mai poate fi accesat cred; siteul pe care era facut are niste probleme. Oricum e mai bine asa.
Mda mai, si cum ma reciteam eu pe mine insami imi venea sa rad de mine si sa ma si smiorcai un pic. Adica daca m-as fi putut dedubla nici nu stiu ce as fi facut cu ex-me. M-as fi luat in brate probabil si m-as fi mangaiat pe cap intr-o incercare de a tempera mucoasa plina de entuziasm care se batea cu toate morile de vant si cucerea lumea in fiecare dimineata.

Eram extrem de indarjita si suparata pe viata si serios ca nu-mi amintesc exact de ce; probabil asa e cand esti mic. Aveam pareri radicale si abia asteptam sa aud una contrara ca sa pot sa fac harmalaie si sa polemizez. Aveam argumente comic de naive si nu realizam ca dezarmanta era atitudinea mea de pechinez razboinic, care starnea zambete impaciuitoare. Ceva de genul "da, mai, asta mica, okay, asa e cum zici tu...bea niste apa"

Iubeam cu o indarjire fixista, obsesiva. Reuseam cu succes sa ma impiedic in toate relatiile care aveau "catastrofa" scris pe ele cu majuscule; si cumva reuseam sa rasfrang o aura idealista asupra celui pe care il iubeam, ridicandu-l pe un piedestal atat de bombastic incat l-ar fi luat cu ameteala uitandu-se in jos.

N-aveam bani mai deloc; fumam tigari proaste; dadeam putinii bani pe bere la pet si jointuri proaste pe care mi le rulau altii pentru ca neindemanatica am fost de cand ma stiu. Din patul meu de camin cu perna nespalata de peste 5 generatii de absolventi faceam planuri de schimbat lumea si luat soarele in mana.

Saream si in foc pentru prieteni, faceam gafe peste gafe, treceam de la ras isteric la bocit lugubru si nu conta ce muzica se auzea sau cat de jegoase erau paharele din bar. Putea sa bata unul cu un bat intr-o tinichea, era o simfonie perfecta.

Radeam cu toti dintii, saream peste cursurile puse prea de dimineata si boceam cu orele dupa fiecare telefon la care mi se tinea o morala de neam prost. Ca sa fiu fericita imi trebuiau cam 10 secunde de atentie, un pachet de tigari si niste soare.

Aveam joburi infecte, imparteam pliante, vindeam lampi, eram admin de net in ferentari si logam oamenii pe mirc. Imi imparteam cu mare atentie finantele: atat pentru tigari, atat pentru diseara, iar mancarea chiria si toate celelalte, dumnezeu cu mila.Aveam sa imi pastrez stilul.

Condamnam prompt oamenii; eram o mica tortionara, infierand defecte, latrand la falsitati si minciuni si fluturand tot felul de lozinci belicoase.


Acum mai mult zambesc decat rad; nu mai condamn pe nimeni si ma feresc sa judec pe oricine pentru orice. Evit cu obstinatie polemicile pe teme spumoase cum ar fi rasism, politica, religie. Prefer sa cedez si sa-mi astup urechile.
Ma supar mult mai rar, ma infurii extrem de rar dar in schimb am constant pe umar un soi de tristete amaruie.
Evit sa particip la orice fel de eveniment care ar presupune sa ma deschid sau dezvalui; ma ascund in mine din ce in ce mai adanc, preferand sa ofer o interfata atent carpita de replici prefabricate, glume care stiu ca merg sa distraga atentia si truisme.
Toata aciditatea spumoasa s-a transormat intr-un sarcasm sec dar pasnic; chiar nu mai vreau sa ranesc pe nimeni cu vorbele mele si regret sincer cand se intampla.
Nici drame acute nu prea mai am; izbucnesc rar cand am strans suficient in mine, si atunci ma tine cateva minute. Sunt morocanoasa, apatica si falsa.
Reusesc inca sa ofer buna dispozitie celor din jur. Cam ca un lautar verbal, intuiesc inca destul de bine starea de spirit si iti dau ce vrei sa auzi. vrei confesiuni? na-ti una rece, inofensiva. vrei glume? poftim, razi.
Nu mai vreau / pot nici sa scriu. Ce dracu sa scriu oricum? dspre ce? pana la urma cate chestii extraordinare se pot intampla intre job si casa?
sau poate se intampla dar nu le mai vad eu.
Nu prea imi mai vine sa cuceresc lumea. E prea departe, iar eu am migrene prea dese. Pe an ce trece am incredere din ce in ce mai scazuta in mine sau in ceilalti. Si de altfel nu sunt in stare sa fac nici cel mai mic pas pentru mine.
M-am refugiat in superficialitate ca sub o plapuma. Nu vreau sa aud, nu vreau sa stiu nu vreau sa gandesc. Nu vreau sa-mi fac alte griji decat lipsa banilor si fermitatea curului meu. Refuz sa imi doresc altceva decat concediu prelungit si macar cateva zile in care sa nu ma mai futa absolut nimeni la cap.
Obosesc din nimic si totusi merg pe jos zilnic macar o statie de metrou, intarziind intoarcerea acasa. La ce ma gandesc? la nimic. Am descoperit vidul.

Am I mature enough now?
Read More

17 July 2008

Matinale

Deschid gmailul, vad stiri, dau click, scroll down, cand sa inchid zaresc urmatoarea chestie:

"Teo a suferit în urmă cu două săptămâni un mic accident, în urma căruia încă mai trebuie să meargă în cârje."

Un mic accident e cand versi cafea pe tine. Sau cand te poticnesti. Sau cand esti pe stop si nu ajungi suficient de rapid la toaleta. Sau cand zici o gluma cuiva si ala te stropeste cu saliva cand izbucneste in ras.

Cel putin asta era conceptia mea despre micile accidente. Se pare ca m-am inselat, astept cu interes si alte stiri:

"In urma unei usoare indigestii, pacientei Veta X i s-a extirpat de urgenta pancreasul, fiind acum internata la sectia Reanimare a spitalului.."

"O mica busculada la statia Victoriei a provocat aseara moartea a 30 de pasageri ai Metrorex"

"Ca urmare a unei vagi neintelegeri, inculpatul si-a macelarit intreaga familie"

"Un mic accident de circulatie a cauzat 12 victime pe autostrada soarelui"

Edit:

"Patrick: si daca iesea legea cu 50% stiri pozitive, era cam asa
Patrick: "teo a suferit un mic accident in urma caruia merge in cirje. Din fericire in urma cazaturii care i-a rupt ambele picioare a gasit pe jos un portofel cu 10 milioane de dolari"


Etc
Read More

25 May 2008

Telepatia care este.

Am mentionat intr-un post anterior ca mi-am scos cainele la 6 dimineata de bunavoie.
L-m scos de bunavoie, dar in niste circumstante elodiatice (a elodia, elodiatic - > termen scornit de mine ad-hoc, provenit din substantivul propriu Elodia. Inseamna...ma rog va prindeti voi)

Sa prezint circumstantele mai intai.
Eu nu sunt un om matinal. N-am fost nici la 7 ani cand ma cara tata in suturi spre scoala - inca mai consider o atrocitate sa scoli cu noaptea'n cap o mogaldeata de clasele 1-4), nici la 17 cand invariabil primele ore erau chiulite, nici in facultate cand iarasi nu ajungeam decat cu chiu cu vai de la 9-10 incolo. Si nici la locul de munca, unde multumesc lui dumnezeu dar pot ajunge la un rezonabil 11.
Nu vad rostul trezirii de dimineata atat timp cat imi pot acoperi sarcinile zilnice fie muncind pana seara cand oricum am mai mult spor, fie acopar oricum respectivele sarcini intr-un interval mai scurt de timp.

Rezumand poliloghia: nu ma scol dimineata nici sa tai lemne pe mine.

Si totusi, in acea dimineata de sambata am avut un puternic sentiment de...
de dracu stie ce, de panica si de ...si de "scoala-te acum!" care m-a facut sa tasnesc din pat in doua secunde.

In alte doua secunde am fost la usa, unde cainele meu, Ayax, nu facea nici un zgomot sarmanul - ca asa a fost dresat, pe "mute" - dar avea o mutra cat o mie de cuvinte.
Si cel mai putin empatic om din lume ar fi citit in cainele meu ca intr-o carte deschisa. Poate doar o scanteie mai sugestiva ar fi fost o pancarta pe care sa scrie "MA CAC PE MINE, VORBESC SERIOS".

Avand in vedere ca Ayax e adaptat perfect convieturii cu niste monstri ai sedentarismului si puturoseniei (eu si sotul), situatia era clar una de criza si trebuia gestionata cu maxim de rapiditate. Cainele meu ar prefera sa faca implozie decat sa se scape pe el. Asa ca am sarit in papuci, am luat un parpalac peste pijamale si am gonit amandoi spre primul boschet salvator.

Ce vroiam eu sa precizez e ca abia acum la o saptamana dupa am realizat ca nici unul din stimulii obisnuiti nu a avut un factor hotarator in trezitul meu. Ayax nu face zgomot, nu tropaie, nu latra, nu zgarie usa, doar casca ochii din ce in ce mai mari in raport cu nevoia respectiva - foame, sete, pofta, vrea afara etc.

Cu riscul de a suna ca un discipol al lui Lorin Fortuna, afirm si imi asum consecintele afirmatiei mele cum ca pe data de 17 mai 2008 strigatul launtric al cainelui meu "scoala, vaco, ca nu ma mai tin" a atins asemenea cote incat mi-a zdruncinat somnul profund si balele adiacente, razbatand pana in adancul mai stiu eu caror naibii emisfere.

Nu intentionez sa dezbat prea mult pe tema asta, doar ca ...sper sa nu-l mai pun in situatia de a-si folosi din nou respectiva capacitate telepatica.
Singura mea scuza e ca de obicei iese cu vreo 4 ore mai tarziu afara.
Singura lui scuza pentru intruziunea in mintea mea pe cale telepatic este...de fapt n-are nevoie de nici o scuza ce dumnezeu, se scapa pe el!
Read More

20 May 2008

Exista viata dupa WoW?

Dupa peste 2 ani de jucat zilnic aproape WoW, cu o medie de 4 ore pe zi (maximum atins fiind in primele luni, mi-e si frica sa-mi amintesc cat jucam atunci ), dupa 3 lvl 70, 1 64, 2 de 61 si vreo 12 intre 40 si 60 alts, m-am lasat de WoW.



M-am lasat din mai multe motive, cel mai coerent fiind ca imi fut viata si cel mai la indemana fiind acela ca..m-am plictisit.
Nu regret deloc jocul in sine pe care il consider inca cel mai bun MMORPG. Regret cotele la care ajunsese dependenta mea si imposibilitatea de a-mi modera gameplayul.
In rest, m-am lasat impacata cu mine, ca un octogenar multumit de realizarile sale pe patul de moarte.
Am ajuns cu raidingul pana la SSC si TK, tot cu exceptia Kael'Thas si Vashj - incepuseram lucrul la trash Vasj cand m-am lasat eu.
Mi-am luat in sfarsit si panarama aia de Netherdrake.
Am avut un Knight-Lieutenant inainte de Burning Crusade.
Poate mai important decat atat mi-am facut zeci de prieteni, cu unii inca mai pastrez legatura, din toate colturile lumii, am ras, m-am enervat, mi-a trecut, etc etc
A fost frumos.

Pentru a preintampina vreo napustire necontrolata asupra jocului l-am dezinstalat cu totul. Asta pentru ca pentru a-l reinstala imi trebuie cateva ore bune cu tot cu patchuri si alte alea.

Spre uimirea mea nu simt un craving puternic. Singura problema e calupul urias de timp liber care a aparut dupa ce am renuntat la joc. De la ora 9 la 2 noaptea ...timp liber. In weekenduri ...de la 9 dimineata la 2 noaptea..la fel. Pur si simplu nu stiu ce sa pun in loc. Si mor de plictiseala uneori.

Asa se face ca in weekendul trecut - primul meu weekend fara WoW am fost ca iepurasul Duracell.
- am plimbat cainele pana a cazut lat
- am facut 2 feluri de mancare care culmea mi-au si iesit
- am cumparat jumate de carrefour
- am spalat geamurile
- am spalat si jaluzelele
- am aspirat frecat sters adunat curatat lustruit blah
- spalat rufe
- aranjat rufe in dulap
- vazut vreo 5 filme
- ajuns pana si pe Euforia TV
- mers la calarie 2 ore
- trezit de bunavoie la 8 dimineata
- scos cainele la 6 dimineata in ziua precedenta

...si nici nu mai stiu ce naiba am facut. Si tot mi-au ramas felii uriase de timp cu care nu stiu exact ce sa fac.

Targetul pe viitorul apropiat e sa reusesc sa imi cobor ora de culcare de la 3 la 12 noaptea. Deocamdata stau ca huhurezul si ma uit pe Animal Planet.


Much later Edit: M-am lasat pe dracu.
Read More

19 March 2008

Acu chiar ca plec

Un salariu de aproximativ 30 mil / luna e privit la ora actuala drept un salariu bun.
DOUA salarii de acest gen reunite sub acelasi acoperis sunt privite si alea drept o chestie faina.

Si totusi din banii astia nu pot sa-mi permit niste chestii care ar trebui sa fie un minim de trai decent, dar care sunt un lux in Romania. Nu pot sa am o casa - nu o vila, o casa, un cacat de casa cu mai mult de o camera ), un copil ( nu 7, nu tripleti, nu cu silverspoon in cur, un simplu plod) si o masina in rate in acelasi timp - nu BMW, nu Maseratti, nu Mertan, o masina acolo cu rata de 7 mil / luna

Pot teoretic, dar asta imi asigura 3o de ani de foame si strans din buci.
Am 26 de ani, m-am nascut in smog, fumez, cred ca si apa pe care o beau are E'uri. Sansele mele de a atinge varste peste 70 de ani din mai mult de domeniul norocului chior iar statistica ma contrazice victorioasa.

Nu cred nici in viata de apoi sau reincarnare, decat poate la modul naturalist: daca nu ma ingroapa astia in beton, or sa ajunga la mine viermii, or sa ma descompuna, o sa iasa o buruiana din mine, o sa o pasca o vaca, laptele il beti voi etc etc.

Pornind de la aceste premise, viitorul e cat se poate de sumbru. 30 de ani de strans din buci, de certat pe facturi si bocit cu ochii la intretinere, dupa care inca vreo 3 ani de saracie din pensie , dupa care crap. Atat.

Si sa explic si de ce.

Masina
Masina aveam deja, platim 7 mil / luna la ea

Casa
Pentru un apartament cu 2 camere imi trebuie minim 120k.
Pentru un credit de 100k (presupunand ca as caca brusc intr-o zi 20'j de mii de euro) facut pe 30 de ani trebuie sa platesc in medie (cu diferente mici) 25 milioane / luna - asta in cazul cel mai fericit daca dobanda ar ramane asa, dar nu ramane - iar in total as da inapoi bancii 245 mii euro pt aia 100. Ma-sa.

Plod
Spaga maternitate ca sa nu nasti ca fecioara Maria in iesle, asistata de vaci si 3 magi - 400 euro doctor, 2 mil asistenta
Analize gravidenie - 5 mil (adica pe tot parcursul sarcinii)
Spaga cat stai in spital - cam 1 mil la patru zile

Sursa: mamici.

Dupa nastere
9 mil / luna baby sitter / bona pana la varsta gradinitei adica 3-4 ani
de la 3 la 4 ani, 10 mil / luna gradinita
Toale copil, scutece copil mancare copil bla bla bla bla toate astea PLUS cele de mai sus te salta la vreo 13-15 pe luna


Intretinere si alte figuri
Intretinere apartament 2 camere , medie intre fluctuatiile vara / iarna: 2.5 mil
Curent, reparatii, internet: 1.2
In mod sigur am sarit ceva pe aici

Haleu
Presupunand prin absurd ca 2 adulti si un copil consuma (mancare + lichide) doar de cate 100 mii fiecare, asta vine 300 mii / zi adica 9 mil / luna

Total
25 rata+7 mil masina+15 mil copchilul+9 mil haleala+2.5 intretinere = 58.5 milioane / luna

Ca sa am unde sta, o masina cat de cat si un copil.

Si asta timp de 30 de ani.
Nu te uita ca rata la masina dispare, apar altele. creste copilul, te rablagesti tu, boala medici si alte balciuri.

58 milioane / luna imi sunt necesare ca sa traiesc decent in Romania
Asta in cazul in care mananc doar de 100 mii, stau in ap cu 2 camere si imi aiu o masina suficient de ieftina cat sa ma incadrez cu rata la 7 / luna

Si asta in situatia in care o casa cu mansarda in Stockholm e mai ieftina.
Si sunt vile de vanzare in complexul bulgaresc, pe litoral, cu 50k.

Va rog sa ma scuzati pentru idealismele mele de pana anul acesta cum ca "daca vrei poti", "a emigra inseamna a capitula" etc etc. Imi termin odata facultatea pe care o tot tarai de atatia ani, ingramadesc diplome patalamale dupa mine, invat cat pot de mult si multe si ma car in pula mea d'aici
Read More

07 February 2008

Absurd

Sunt atatea lucruri mici pe care nu le facem si care ar avea consecinte majore, un impact enorm pentru ceilalti.
Cred cu tarie ca iadul e un loc pe pamant faurit si mentinut cu indemanare de manutele noastre.
Exista o absurditate enorma, perpetua pe care o negam si de la care intoarcem ochii de fiecare data. Ma exprim anapoda azi, am fost data peste cap de o veste care are sanse sa devina si publica, nu depinde de mine pentru moment.
Oricum.
Decat concluzii, mai bine prezint exemple.
Sunt doamne care au catelusi de casa sau pisici sau poate chiar un cal bine periat intr-o pensiune hipica. Le cumpara hrana adecvata si plang sincer indurerate la moartea lor.
Aceleasi doamne au uneori sa spunem haine din cozi de vulpe sau chincilla.
Nu am de gand sa fac pe ecologista aici, doar ca
nu ti se pare absurd
spune, nu ti se pare absurd
cand exista acum blana ecologica, arata identic celei naturale
tine la fel de bine de cald
e poate chiar mai ieftina
nu ti se pare absurd pana la dureros
Ok carnea, poate chiar avem nevoie de proteine din carne dar
cozi de vulpe
in paralel cu un pui de bichon cocolit si indragit
Si asta


da, fireste ca nu o sa dai click, da, banuiesti corect, arata fix cum iti fac tie haina aia de vulpe

Si e scarbos monser, are sange, le dau cu capul de pereti
Sau
Oameni care se chinuie sa slabeasca sau sa se ingrase sau oameni care spioneaza alti oameni, celebritati de obicei, le masoara in tabloide sau la stiri dimensiunile curului, se banuiesc unii pe altii de anorexie, bulimie si altele
Si cumpara revista dupa revista
Si nu dau niciodata macar 1% din banii cheltuiti pe reviste, 1%
pentru cazuri reale de ingrijorare
Nu zic de asta, care a castigat si un Pulitzer (fotograful, copilul fireste a murit)



Ok poate copilul asta era prea departe de noi.
dar ai vecini care se hranesc cu paine si supa la plic de luni de zile.
Vezi copii desculti
Vezi batrani
Vezi, vezi, vezi, atatea lucruri
Si in acelasi timp iti arunci hainele la gunoi inainte sa te gandesti ca le-ai putea dona.
Si sari ingrozit peste linkuri sau imagini care ti-ar putea sfarama de cochilia de "nu vad, deci nu exista"
Si tot in acelasi timp esti preocupat de soarta curului mai stiu eu carei starlete de carton.



Nu e nedrept, spune, nu e stupid, nu e absurd? Atatea lucrui ne stau la indemana, am putea fi super eroi in fiecare zi, am putea salva vieti reale palpabile in fiecare zi si tot ce facem e sa dam click next si sa adulam eroi imaginari, nu e stupid?

Nu e mai dureros decat orice propriul nostru comportament, acela de a ridica din umeri si de a intari cochilia cu vreo trei truisme absurde gen "asta-i viata" "dumnezeu vegheaza" "n-ai ce face" cand AI CE FACE cand poti schimba cand poti opri
Nu e dureros ca exista oameni care neaga existenta unui Holocaust in Romania de exemplu, neaga si nu vor sa stie de sute de mii de morti fie in tara fie in afara care se petrec sub ochii nostri dar in acelasi timp cauta febril retete de slabit pe net sau stiri despre mai stiu eu ce tanti siliconata, cand le-ar lua tot atat timp sa faca ceva sa schimbe ceva
Read More

22 January 2008

Un fleac, m-au ciuruit.

Deci s-a intamplat in felul urmator.

Dupa vacanta de iarna, din care ne-am intors mai lancezi, mai colesterolizati, mai molai si mai bolanzi cum sade bine omului gospodar, a venit seful sefilor sefei noastre. Deci al mare, Tatalor carevasazica.

Carele ne-a adunat frumusel pe toti intr-o sala de sedinte. Noi, bine dresati de la cele anterioare, deja anticipam frumoasele grafice, minunatele powerpointuri si stralucitoarele harapnice pe spinare care se termina in "keep it up".

Cand colo, a fost prima - si cred ca si ultima - sedinta la subiect pe care am prins-o vreodata aici.
Ne-a explicat in felul urmator.

"Dragii mei cretini,

Acu doi ani de zile noi am infiintat aceasta frumoasa cloaca de frecat menta si am incercat sa ajungem in punctul X. Cand colo, suntem in punctul Y. care e mai la vale. Ne-am gandit noi asa ca ce a mers pe large accounts etc o sa mearga si pe mass market deci am aplicat o strategie identica.
Dar ce sa vezi, n-a mers. Plus, cat ati fost voi in vacanta, v-am cerut listele de clienti cica sa le bagam in maretul nostru viitor proiect, si cand colo oops we did it again am observat ca vorbeati serios cand mieunati ca nu mai aveti pe cine suna.
Asa ca, jenati oarecum de bata noastra-n balta, am decis sa dizolvam departamentul si sa-l bagam sub pres, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. Pe 27 februarie dispareti d'aici.Senc iu for biing with ze corporation. Good luck on finding new jobs. Zbai!"

Asta s-a intamplat acu aproape o luna.
Deci iar sunt semi-jobless dar de data asta s-a dizolvat tot departamentul sub onoratele noastre cururi. Prima data am incercat transferuri, incurajati de ..incurajarile lui Mr Red Socks care ne-a promis ca ne va recomanda calduros celorlalti manageri. Eu nush ce intelege ala prin calduros, dar deja in alt sediu al respectivei corporatii a ajuns zvonul ca toti suntem o adunatura de loaze proaste, zvon mult mai usor de imbratisat decat ala cu "oops, wrong strategy". Asa ca transferuri pula, astia ne resping inainte sa ne cheme la un prim interviu.

So Bestjobs, here I come.

Ah, rugaminte catre onoratii angajatori: scrie naibii titlul corect al postului oferit, de unde pana unde e secretara sinonim cu assistent manager sau admin IT cu Support Manager, sau femeie de serviciu cu Office manager wtf? Cred ca-i ca'n firma lu cumnata'meu care e plina de sus pana jos numai de manageri. Serios vorbesc. Sunt vreo 30'j de project manageri, 10 support manageri etc etc etc.

Si aceeasi rugaminte referitor la descrierea responsabilitatilor. Scrie te rog "avem nevoie de unul sa bata cuie in pereti si sa monteze tevi" in loc de "self-driven, result-oriented, proactive person"

ca asa sunt buna la toate , ca si 99% din restul candidatilor.
Normal ca sunt self driven, vezi pe cineva taraindu-ma la interviul asta?
Si faza cu result-oriented. Are iu rizult oriented madam? Nu fai, sunt cause-oriented. De egzamplu cine-a fost mai intai, oul sau gaina? ha? Pana si cainele meu e result oriented.

Mai apuca jalea cand ma gandesc la interviuri in primul rand si la seria penibila de intrebari de la HR.
Unde te vezi peste 5 ani?
In locul tau??
In namibia?
In Peace Corps?
In casa?

Cum reactionezi la situatii de stres?
Fiind o fiinta normala, ce kkt astepti de la mine sa iti zic?
Pai draga domnisoara cum sa va zic eu in situatii de stres urlu, zbier, ma dau cu curul de pamant, apoi torn benzina pe mine si urlu sa vina OTV'ul ca-mi dau foc.


Sau beneficiile, atunci cand nu au bani dar au gaselnite.
va dam laptop.
Am desktop acasa.
Da dar noi va dam laptop.
Da dar ce as MAI putea face cu el.

va dam mobil.
ma cac in el, am unul perfect functionabil. da-mi bani te rog.
da dar va dam mobil GRATIS
Si al meu e tot gratis ca de cati ani il am s-a amortizat investitia.

va oferim mediu dinamic.
tie ti se pare ca provin dintr-un mediu static? ca am iesit dintr-un borcan de formol sau ca traiesc cu animale impaiate prin casa? mediu dinamic e si un castron cu cacat, si in ala misuna ceva.

si va mai oferim si sansa unui colectiv tanar.
De ce, par pedofil sau ceva?
Ce sa fac eu cu respectivul colectiv tanar?cu ce ma inveseleste pe mine un salariu de cacat DAR un colectiv tanar? vine tinerimea sa-mi plateasca facturile?

Si va mai oferim si sansa unui viitor.
Adica nu-mi tragi un glont in cap sau cum dracu ca viitor am si cu si fara tine. Detaliaza, cum adica imi oferi un viitor? Imi dai zestre ? Fortezi timpul sa treaca?

Meh.
Read More

01 January 2008

Repede repede pana nu uit

Am visat ca eram un fel de haiduc dar si mai uimitor e ca ma urmarea Tariceanu (?!!!) nu stiu exact pentru ce dar poate si mai uimitor e ca stiam sa conduc (!!!) si conduceam intr-un soi de masinuta rotunda un fel de broasca, bine, conduceam prost dar ce vreti ma urmarea guvernul si Ada (Ada?!) era cu mine sau dupa mine si am lasat-o in urma - sorry Ada! - ca sa trec pe un drum care ducea spre Muscel sau Brasov - nu le am cu geografia si cu atat mai putin in vis - si tara intreaga era redusa la dimensiunile unui traseu de karturi si am rupt un gard si m-am rostogolit prin niste brazi taiati si am scapat de Tariceanu - phew! - si m-am trezit.


Gata.

Scuze dar altfel uit.
Read More

16 November 2007

Compunere pe tema data

Doro (thea) cred are 16 ani si e eleva.

La ora de structuri europene a primit un fel de compunere cu tema data de facut. Si eu primeam din astea. In primele clase aveau teme descriptive gen "Prima zi de iarna" sau "La Bunici". Mai pe urma au venit alea gen "Ce vreau sa fac in viata" si alte bazaconii care pe masura ce ma apropiam de BAC semanau din ce in ce mai mult cu chestionarele duduilor de la resurse umane.

Ei bine vremurile s-au schimbat. Acum au primit ca tema

"Ne-a propus săptămâna trecută un domn la ora de “structuri europene” o viitoare temă de discuţie: “De ce urâm ţiganii?” şi-a zis că a văzut în liceul nostru o tendinţă nemotivată de a urî ţiganii. Ei bine, aici îmi motivez, ura faţă de romi şi mai exact faţă de care categorii dintre ei."

Chiar nu conteaza restul sau cel putin pentru mine. Pe scurt fatuca explica de ce crede ea ca uraste ce uraste, sar buluc protestatarii, sar si aparatorii, apar si dezgustatii, vine si echidistantul, ma rog tot peisajul tragicomic al mahalagelii inerente.

Ce mi se pare halucinant este ca la ora de structuri europene respectivul nene sau respectiva tanti dascal observa o anume tendinta si din tendinta cred ca vrea sa o cimenteze in certitudine sau ceva de genul.

Adica nu e "Oare urasc tiganii" sau "Parc'as uri tiganii?" sau orice alta formulare in care ar incapea o portita de NU urasc tiganii. De unde rezulta ca exista in tara asta o unitate de invatamant acreditata prin lege in care tutror cu mic cu mare le e clar: DA, uram tiganii, acu hai sa vedem si de ce, sa listam si sa ne asiguram ca asa e?!

La aia 10% minoritate rroma estimata nu pot sa cred ca nu este un copil de aceasta etnie sau origine printre aia care au primit tema. Ala ce dracu a facut? A primit tema separata, "De ce urasc romanii"? I-au facut crossborder la laboratorul de engleza sa citeasca "Why I hate myself"?

Cu toate ca am declarat mai demult la andreanum pe blog ca nu vreau copii s-ar putea sa am vreodata, caz in care astept cu interes sa-l ajut la teme de genul

"De ce urasc poponarii"
"De ce sunt femeile mai proaste ca barbatii"
"De ce ma doare-n cur de mediu"
"De ce si cum am de gand sa omor toti bozgorii"
"De ce-mi fac scarba ciorile"

Si alte teme numai bune, evident, pentru obiectul de studiu "Structuri Europene".

Anyways. daca vreti sa cititi o tema pentru acasa - NU A MEA for fuck's sake - uite aici

http://www.kettlerdorothea.ro/2007/09/25/de-ce-urasc-tiganii.htm
Read More

23 October 2007

Updates

Barbat-meu e racit cobza. Si spre stupefactia mea, l-am auzit spunand printre stranuturi si sforcaieli unui coleg "ajung, dar mai incolo". Eu in locul lui imi luam medical un cincinal intreg. Of doamne, asa-mi trebuie daca ma marit cu oameni corecti.

WoW related: Pixelinna isi continua adunatul de "epice" incetisor dar sigur. Check armory link
tot WoW related: Charlisse e varza si cu gear'ul si cu banii si cu tot dar macar e buna la farmat motes of ...stuff.
si TOT wow related: Din ce film e replica "Keep your nose clean in my city"? Pt ca tocmai mi-a zis asta baronul din Booty Bay - oras de goblini .


Cand am fost la Ada la Alba Iulia A. bineinteles ca a facut fix 5 poze mari si late. Ei bine, le tot uit acasa.
Mi-a inghetat capul la propriu pentru ca din 4 pereti ai dormitorului 2 sunt pe exterior si da, noi stam cu capul intr-unul din ei. Trebuie mutat patul. O doamne! atunci o sa vedem si ce-i sub el! Mi-e frica, poate ne inhata.
Iar am ramas leftera.

Mi-e somn si sete si am sa incerc acum sa le amagesc pe ambele cu o cafea.
Read More

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (2) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (1) copii (68) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (67) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (10) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (77) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)