Showing posts with label crima. Show all posts
Showing posts with label crima. Show all posts

23 May 2016

Când uităm iar?

Mă înspăimântă uitarea. A mea, dar și cea colectivă. E uimitor cât de rapid uităm, cum ne mutăm de la un subiect la altul.
Prin ochii conștiinței colective s-au succedat rapid, de ceva ani, evenimente de o importanță majoră, unele atroce, altele sensibilizatoare prin apelul la empatie și alte valori umane, altele dezvelind o frântură din ororile care ne colcăie sub tălpi.
Am reacționat prompt la toate, pe rând. Pe măsură ce s-au succedat, ne-am îngrozit, entuziasmat, înfuriat, am ieșit în stradă, am scris, am citit, am constatat, ni s-au deschis băierile pungii și porțile inimii, am lăcrimat, am scandat. Câte puțintel, pentru fiecare. Și noile întâmplări ni s-au așternut văl de pâclă peste minte. Și ne-am mirat și am răcnit și am scandat la alea noi.

Suntem așa un organism colectiv bizar, impulsiv, empatic și amnezic. Atenția noastră pare suscitată într-un prag optim, și pierdută imediat ce acel prag este atins din nou, din altă direcție.

Am fost dornici  s-o salvăm pe Sophie Guger din ghearele bunicului și tatălui său acuzați de crimă și pedofilie, apoi ne-am dorit cu toții  să salvăm Roșia Montană, apoi nu mai știu exact cum, dar dintr-o dată toți eram Charlie, apoi am uitat de Charlie și ne-am deschis generos porțile bieților refugiați, nu ăia deja refugiați de 9 ani de zile în România, ci ăilalți filmați la BBC (știind că suntem destul de safe, pentru că mai degrabă ar lua-o îndărăt decât să ajungă aici).

 Printre chestiile astea ne-am supărat la comandă pe ruși și ne-a frământat foarte, foarte mult o aeronavă prăbușită pe un câmp, am vehiculat obsesiv imagini cu papucei și ursuleți spulberați de explozie, însă când să facem și altceva, a venit încă o chestie.

Pe plan intern era cam la fel, sufletul ne-a fost sfâșiat de furie când un polițist a murit din indiferența și abuzul unui singur om, dintr-o dată ne-am unit să protestăm #colectiv și chiar am donat sânge mai mult ca niciodată, spre bucuria Centrului de Transfuzii, dar vai, din nou acesta cerșește pe la porți și pe Facebook, pentru că micuța sa portiță trendy s-a ofilit. Acum suntem cu ochii pe Tolontan și pe Condrea, sau mă rog, pe ce-a mai rămas din ultimul, dacă el e. Pe goana asiduuă a primului, pe efortul imens al unei întregi echipe de a ne menține atenția trează încă o zi, încă o blestemată de zi în care să nu alunecăm în porumbi.

Când îi vom uita? Mâine, poimâine? Dacă mâine mai pică vreunul cu avionul prin munți sau se descoperă un scandal sexual între doi candidați, sau aflăm, de exemplu, că un mare lanț de producători alimentari falsifică documentele de expirare, ne mai amintim de Condrea peste două săptămâni? Dar de Guger? Dar de Rosia Montana mai știm ceva? Dar la transfuzii mai ajungem? Dar asociația Colectiv oare chiar nu mai are nevoie de ajutor? Dar chiar dacă nu mai e la modă să lăcrimăm pentru sirieni, oare cei care ajung în țara noastră sunt ok?  Dar avertismentele muftiului ala, care tot strigă că ni se strecoară predicatori virulenți în țară, merită să fie auzite acum, sau abia când o să ne explodeze un mall sub picioare? Nu mai bine ne scandalizăm de la moschee sau catedrală? S-a scris și un cântec despre unul din ele.

Ce rost are să aflăm, oameni buni, dacă nu ținem minte? Drama și mocirla unei lumi întregi se scurge prin noi ca printr-o sită spartă.

Hai, fuga, înapoi la știri. Să nu ratăm următorul prilej de a ne umaniza cu porția.
Read More

20 August 2015

Apostolii jegului

Un singur lucru mi-a zanganit neplacut in urechi, din tot noianul de stiri despre protestul medicilor.
Unul intervievat se plangea ca de atata stress, daca tot li se interzic atatea si sunt paziti si urmariti si turnati, poate le scapa mana pe bisturiu cumva.

Si aceasta amenintare nevoalata, acest firesc strans de coaie, acest "pulica, nu uita ca ajungi deschis ca geamantanu-n vama la mine pe masa" m-a umplut de scarba.

Iertati-ma daca nu reusesc sa-mi pis ochii de mila absolut tuturor medicilor care protesteaza. Multi sunt chinuiti, umiliti, revoltati, asa este. Insa mai sunt si multi altii. Carora le-a intrat in sange si obiceiul de a umbla cu buzunarul halatului cascat spre pacient, si cel de a mentiona serafic la momentul oportun cum doamne fereste, sunt multe rele pe lume asta, dar bisturiul e la el. Stiti, nu prea pot sa inghit usor galusca cu doctorul apostol, care trebuie hranit si bibilit de intreaga comunitate, ca altfel e vai si-amar si de noi si de el.
Una e sa fii hranit si alta e sa mulgi. Sunt destui pe care nici mama maririi salariale nu i-ar ostoi. Cand tu vii si promiti salarii de 7000 lei (de unde dracu stie, eu zic ca ar fi decent dar e o minciuna gogonata, de unde sa-i scoata?) cuiva care primeste un minim de 500 lei (operatie polipi de exemplu, la Gr Alexandrescu - cred ca am mai mentionat in trecut cum nu am dat si totul a fost ok ) per operatie de 30 minute inmultit cu dracu stie cati pe zi, ca erau full saloanele, e cam greu. Apostolii saltati in ziua respectiva aveau cateva mii de lei noi spaga (pardon, cadou, prinos, ofranda, nu va ofensati, sa nu va tremure manutele) doar din ziua respectiva. Si atunci pe cine imbiem cu 7000?

Si de ce doar medicii se pot ofensa? Cu mine cum ramane? Cu toti noi astia cum ramane? Cu noi, astia care dormim pe ciuci langa paturile copiilor cu saptamanile, care ne gasim batranii lipiti de musama (daca nu ne manifestam atentia fata de infirmiere), care ne alegem cu copii cu handicap pe viata (vezi povestea cu patul de la mine pe blog - n-a dat spaga, p!la cezariana sau macar asistenta medicala, circulara de cordon si copil pe veci ramas leguma), care nu putem naste, trai si nici macar muri cu un minim de decenta fara sa ne guduram de parca ne-am imbolnavi sau am făta (termen consacrat din salile de nasteri, se pare) ca sa facem apostolilor in ciuda. Maica-mea a fost lasata odata intr-o rezerva la Socola. tata a luat-o o luna mai tarziu cu un ochi vanat si o mana rupta. Rupta. In rezerva. Nu stia nimeni nimic. Apostolii erau chiori si slugile lor de-a pururi inocente. Cum pot manifesta intelegere? cum sa nu-mi doresc sa inceteze asemenea practici?
cum dau eu vina pe sistem in situatia data?

Copii legati de pat, gravide santajate, bolnavi mental batuti, umiliti, torturati, rude stranse cu usa, vieti atarnand nu de un fir de par ci de un plic, mii si mii de povestiri despre cum cutare avea sa traiasca sau nu daca dom profesor sau onoratul domn doctor avea sa-si primeasca dreptul solicitat.

Pana cand sa ne cacam pe noi si sa dam vina pe acest impersonal, vag si imposibil de cuprins sistem? Sistem o pula, ma. Voi sunteti de vina. Voi, leprele din el, hrapareti, lacomi, insensibili, nenorociti, japcari, cruzi, criminali. Voi ati gasit sistemul, nu el pe voi. L-ati gasit si v-ati culcusit instinctele de capuse in el. Ati facut pui si i-ati hranit cu sange si cu bani. V-ati facut de ras tagma, breasla, cum vreti voi sa-i ziceti. Juramantul lui Hipocrat a ajuns juramantul lui Hipocrit pentru voi. Ati impins din ce in ce mai agresiv pe putinii care sperau sa supravietuiasca, sa fie cinstiti, sa fie demni. Ati complotat si ati mormait si-ati imbrancit pana ati scapat de ei. Din cauza voastra pleaca. Plecam si noi, sa nu mai incapem pe mana voastra, va pleaca si colegii, de rusinea a ce au ajuns. Iar acum va ofensati, taica.
Si ne avertizati ca daca se taie macaroana cu plicul, intr-o buna zi poate va tremura bisturiul in mana. Taia-v-ati pula cu el.




Read More

06 June 2013

Ucidem cand nu ne mai iubim?

In caz ca va intrebati, cazul Sophie Guger merge inainte. Poate nu cu pasi mari si stralucitori si poate nu cu rapiditatea pe care am implorat-o. Dar toata lumea care a facut ceva pana acum, a facut tot ce-a putut. Aveti in postarea anterioara linkurile la principalele grupuri de suport si mediatizare. Pe pagina de FB gasiti de asemenea linkuri de la mai toate inregistrarile (nu stiu sa ne fi scapat vreuna) aparitiilor in presa si reportajelor pe aceasta tema.
Da, exista dubii si ezitari de ambele parti. Exista dubii si ezitari la nivel legal, manifestate prin actiuni - sau mai bine zis prin lipsa acestora. Exista si la nivel personal si fireste ca le am si eu pe ale mele. Probabil si Eduard Pascu le-a avut pe ale lui; este jurnalistul de la ZIUANews, singurul care a preluat acum jumatate de an cazul si care a luptat singur sa il aduca in atentia publicului. Da, acum e peste tot prin presa si televiziune, dar n-ar fi fost niciunde fara el. As vrea sa nu uitam asta.
Read More

31 May 2013

10 May 2013

Natiunea pedofoba


Florin Iepan a realizat in 2006 un documentar pe o tema dureroasa noua, in special generatiei parintilor si bunicilor nostri: decretul din 1966, prin care avortul intra in ilegalitate. Documentarul este prezent pe YouTube in forma integrala. Il puteti vedea aici, si v-as sfatui sa o faceti. Suntem datori cu asta , este de altfel singurul, din cate stiu eu, documentar, facut pe o tema atat de grijuliu sarita din discutii. Discutam intens in prezent despre copil, copilul in sus, copilul in jos, mama in sus, mama in jos, rolul tatalui, educatie blanda, etc. Suntem aproape la antipod fata de invatamintele unei generatii care inca nu s-a stins si care ne priveste cu uimire scandalizata de multe ori, prevestindu-ne ca dam lumii o generatie de loaze obraznice. Care nu vor sti de frica si implicit de respect (cumva, in anumite mentalitati, respect e atunci cand ti-e frica sa nu ti-o iei ), care nu vor fi in stare sa faca nimic, care ne vor lasa sa murim pe drumuri, care vor muri ca niste larve fara sa isi poata asigura traiul. Sau ca niste avortoni.
Read More

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (3) alimentatie (11) amintiri (17) animale (4) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (16) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (2) copii (71) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (69) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scoala (1) școală (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) Spectra 9+ (1) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)