Showing posts with label fumat. Show all posts
Showing posts with label fumat. Show all posts

03 June 2017

Ce s-a schimbat in bine dupa ce n-am mai fumat

Am fumat mult si compulsiv, de printr-a 6-a. De cand a aparut fiul meu pe lume, m-am tot lasat, cu succes zic eu. Stupid dar adevărat. Am reușit să nu mai privesc eșecurile sau recăderile atât de dramatic încât să nu mai încerc să mă las iar, și asta a fost bine. Adica chiar daca am recazut o luna, doua, am avut perioade de peste jumatate de an intre in care am reusit sa nu mai fumez.

Mai mult, am reusit sa imi privesc viciul in fata, in mod corect. Chiar daca vreodata am sa ma trezesc iar cu o tigara in mana, au trecut ani de zile de cand am incercat sa ma ascund dupa diverse scuze, sau dupa alti fumatori.
Nu conteaza cati fumeaza si sunt ok. Nu conteaza ca bunicul a trait pana la 90j de ani. Nici bunicul, nici toata gasca de la pauza de tigara nu m-ar putea salva, daca pana la urma as reusi sa ma omor prin propria imbecilitate. Pentru ca, pana la urma, asta ramane din fumat, pentru mine: cel mai prostesc si cel mai costisitor mod de a ma sinucide.


Ce m-a determinat sa fac asta?



Pai, copilul in primul rand. Copiii adica, acum ca-s gravida. E complet altfel cand stiu ca afectez vietile altora pe care-i iubesc și care depind 100% de mine. Paranteza: din nou, e bine sa nu te mai ascunzi dupa curul altora. Cumatrii fumeaza peste capul copiilor la masa si-s toti rumeni si voiosi? Da-i in ma-sa si vezi-ti de-ale tale. Nimeni nu traieste in locul tau. Nici in locul copiilor tai.

N-am reușit să mă scutur de vinovăție în nici o secundă în care am fumat în același spațiu cu un copil, fie casă, terasă, fie al meu, fie al altuia. Și bine că n-am reușit, pentru că era ultima mea brumă de rațiune probabil.

In al doilea rand, propria compulsivitate. Eu nu prea am moderatie. Eu ori nu fumez deloc, ori ard doua pachete. Ori nu ma mai joc deloc, ori sunt guild master in WoW si fac 2 raiduri pe zi. Bine dracului ca nu beau.

In al treilea rand, sanatatea mea. Stiu si eu, stiti si voi fumatori care parca nici nu fumeaza (asta-i ca la complimentele alea postume, "ia uite ghia, zici ca nici nu-i mort"), au dintii sanatosi, pielea frumoasa, nu pierd nici batuti kilograme si le ies analizele perfect.
Ei, aia nu-s eu. Acum ceva ani, un prieten mi-a spus "Ina, parca te fumeaza pe tine tigara aia". Asa-i. Pe mine ma fumeaza tigarile.
Ani de zile, din cauza fumatului, am avut:

- intre 42 si 48 de kile la 1,70 - si ma cacam pe mine ca vai, metabolism sau malabsorbtie.
- piele galbena, terna
- migrene inspaimantatoare, cronicizate. Cu aura, cu voma, cu fotofobie, cu tot tacamul. Culmea e ca mai aveam si tupeul, the audacity, sa ma duc sa ma caut pe la neurologi, pentru ca fireste, poate aveam altceva, poate imi bagasera martienii vreun rod de mercur in cap, poate aveam cancer, poate altele, in nici un caz nu avea cum sa aiba legatura cu 30 DE TIGARI PE ZI.
- carcei, vene ingrosate (am mai luat si anticonceptionale in perioada in care fumam - bine dracului ca n-am crapat), maini reci, picioare reci. Evident, era fumatul de vina? Nu muica, cum sa banuim inocentele tigari, aveam io circulatia proasta, etc etc. E incredibil pana la ce grad de dat cu tesla in coaie poti ajunge, cand esti dependent.
- lipsa de pofta de mancare, n-avea nimic gust, n-avea nimic miros. Din nou, sa fi acceptat vreodata ca de la fumat? Aș, desigur că nu, era pt că oh și vai, totul în jur e plastic fără gust. Bullshit, really.

și în fine, multe altele. Pe care niciodată nu le-am atribuit fumatului - cu câtă fervoare ne apărăm călăul, ce Stockholm syndrome superb - dar care, minune, au dispărut la câteva luni, ba chiar și zile, după ce mi-a ieșit din sistem.

În al patrulea rând - acum vreo ceva ani, tata a ajuns pe la Fundeni, cu cancer pulmonar. A fost operat și a scăpat. Măcar de-ar fi fumat. Însă era printre puținii nefumători de pe secție.
L-am vizitat destul cât să-mi sară dracului din cap și ultimele scuze de căcat, gen „o viață am, de ceva tot mor”.

Da, dar poate nu mor de ceva care mă chinuie încet, cu lunile. Horcăielile alea groaznice. Furtunașele cu spută. Membrele scheletice, agățate. Priveam în ochii vecinului de pat și tot ce puteam gândi era „Dumnezeule, cât mai are de tras până moare”. Nu putea dormi, nu putea respira. De luni de zile, oameni într-o agonie permanentă, umilitoare, imposibil de ostoit, de calmat. Și ăștia încă erau norocoșii, care mai avuseseră ce opera. Care nu merseseră cu oareșce amețeli pe nu știu unde, să-și găsească vreo metastază prin cap. Sau poate aceștia din urmă sunt norocoșii? Poate când ne asumăm riscul de cancer, ni-l învăluim în speranța absurdă că poate crăpăm în 2 luni, fulgerător? Și dacă mori în 8 ani de horcăit, durere și groază, clipă de clipă?

Da, dar poate nu mor de ceva care-mi ruinează financiar și emoțional familia. Toți aparținătorii aceia sleiți de puteri, uscați de lacrimi. Toate inimile frânte. Toți copiii veniți acolo, ca și mine, să-și privească neputincioși părinții. Mulți dintre ei aveau să-i și îngroape.

Pot fi eu acolo. Pot fi copiii mei. Într-o bună zi, în loc să-mi plimb nepoții prin parc, aș putea fi eu acolo, la Fundeni, horcăind, ruinându-mi sufletește și financiar familia, aducându-i în pragul disperării, al disperării, al depresiei cronice, cu egoismul meu cretin. N-am mai putut nici să mă ascund după ”vai, dar dacă aș păți așa ceva le-aș zice să mă lase să mor”, căci vai, am auzit această rugă mult prea des și prea sfâșietor.

Nu te lasă nimeni să mori când vrei. Cu atât mai puțin cei care te iubesc sau se simt responsabili pentru tine. Cum ai putea fi atât de egoist până la capăt, încât să le lași și povara morții tale, nu doar pe-a bolii?
Firește că nu vei fi lăsat să mori. Firește că nu vei muri repede. Vei muri lent, chinuitor, costisitor, și-i vei distruge pe toți cei din jurul tău în proces. Îți mai aprinzi una?

Nu știu dacă nu e prea târziu. Nu știu dacă nu voi face totuși și eu o formă de cancer legată de fumat. Sau legată de altceva, de pungi de plastic, de deodorant, de încălzirea globală sau de vreun înger păzitor care doarme în post. Dar știu că măcar am încercat, pe ultimul drum, să îmi feresc familia de așa ceva. De o vină care nu le aparține, dar care, nedrept și hidos, ar trece pe umerii lor.

Spectacolul morții lente, asistate de pe margine, amânate medicamentos și spitalicesc, prelungite infinit, al torturii propriilor alegeri - profund stupide, profund egoiste, n-am cum să apăr fumatul, chiar n-am de ce - m-a lecuit pe veci mai rapid decât orice carte de Allan Carr. Pe care, apropos, nu-l suport. De două ori am încercat cartea aia, de două ori era să mă apuc mai rău. Nu știu, la mine n-a mers. Însă câteva săptămâni la Fundeni au bătut la cur orice best seller.

Cum zice și titlul, mă apucasem să listez ce s-a schimbat în bine după:

- mucii ăia uscați și senzația cronică de fârnâială sau de nas înfundat au dispărut
- cu ocazia asta, mi-am recăpătat mirosul
- tot cu ocazia asta, am descoperit in ce hal imi put hainele, parul, degetele. Pro tip pt cei care s-au lasat de curand: luati o haina din perioada in care fumati si pe care o considerati "curata". Mai ales daca fumati in casa. Puneti haina intr-o punga, sigilati si deschideti peste un an. Veti afla cum miroseati pt cei din jur.
- dispărut tusea de dimineață
- dispărut senzația de dimineață că mi s-a pișat o pisică în gură
- ca să vezi minune, alimentele nu-s toate din plastic - recăpătat gustul
- a dreacu malabsorbție sau ce căcat mâncam, a dispărut. Nu-s grasă, dar nici emaciată.
- idem migrenele, cârceii, picioarele reci, venele îngroșate - dispărut și alea
- vertij, stare de epuizare, concentrare slabă, nervozitate, transpirații reci - nu le mai am.

Aș vrea să spun că stau excelent cu plămânii, dar mai știți de la ce m-am luat? Că prima dată am decis că mă las pentru că am devenit mamă? ei bine, când ești mamă muncitoare în middle class, dai copilul în colectivitate. Din colectivitate, uneori se întoarce doar cu poezii și proaste năravuri. Alteori, aduce acasă niște carcalaci de el zburdă prin casă cu un muc, părinții cad lați la pat 2 luni. Așa se face că ultimele două pneumonii dar și un lanț impresionant de viroze respiratorii de la el le-am primit, un fel de bonus la felicitările de ziua mamei, cred. Orișicât, le-am prins și fumătoare și nefumătoare. Viața de fumător răcit e mult mai de căcat.

În fine, cam asta e.
Mai vreau să fumez? Uneori.
O să mai fumez? Eu sper că nu.
Dar important e să conștientizezi ce căcat faci cu viața și banii tăi și ai celor din jur. Da, e doar decizia ta. Dar nu te afectează doar pe tine. E o minciună, printre multe celelalte pe care ți le spui. Nu știu care e triggerul pentru alții care se lasă. Unii se lasă de zgârciți. Incredibil, cancerul nu-i sperie, dar cei 600 lei / lună arși da. Alții de spaima altor boli. Eu n-am reușit să mă las până nu mi-am scos capul din cur să văd că ori mă las eu, ori îi las pe alții pradă alegerilor mele cretine.

Succes la lăsat sau spor la fumat, după cum vă așterneți.





Read More

15 January 2013

Ce-ar merge...


Eu: pfoai ce-ar merge o tigara. stii cat de parsiv e gandul asta?
Eu: nu stii.
Eu: e recurent si insidios.
Patric: da
Patric: refugiul in placeri usoare
Patric: vai ce greu mi-e
Patric: ia sa ma recompensez
Patric: pot sa-mi imaginez
Eu: ma enervez, parca ar merge o tigara. e liniste, parca ar fi mers o tigara.
Patric: mucles, uita tigara
Eu: incep sa vad idilic fumatul
Eu: gen
Eu: ce frumos era cand stateam si ma uitam in zare
Eu: si fumam cu cafeaua in mana
Eu: uit ca
Patric is typing...
Patric: exact
Eu: de fapt ameteam
Eu: aveam un gust oribil in gura
Eu: si o imensa parere de rau si
Eu: ciuda
Eu: astea parca s-au estompat
Eu: acu nu stiu, pana mea, daca as fi mistica sau religioasa
Eu: as zice ca e un drac mic pe umarul meu
Eu: infatisandu-mi fumatul in alegorii cosbuciene
Eu: ce frumos era si ce bine era si ce iti mai completa si punctua viata
Eu: intelegi?
Eu: nu intelegi ca nu ai adictii de genul asta
Eu: e groaznic. sper sa scap vreodata.
Eu: adica de fumat nu am mai fumat
Eu: sper sa scap de dracul de pe umar.
Read More

04 May 2009

Cum NU m-am lasat iar de fumat

Acum fix o saptamana am decis sa ma las de fumat.
Pardon.
Acum fix DOUA saptamani am decis. Dar o saptamana mi-a luat sa latru pe la toate urechile anuntandu-mi iminenta lasare de ticaloasa tigara.
Am fost in saptamana aia cea mai vajnica luptatoare anti-tabac. Asa pledoarie nici pe siteuri americane n-ai vedea.
Am anuntat deci timp de vreo 8 zile cum ma voi lasa eu pe veci de fumat, de ce ma las si cat de bine imi va fi dupa. Am avut tot timpul sa dau explicatii, pentru ca am luat pauze dese de tigara.
Apoi spre inceputul saptamanii trecute, acasa fiind, mi-am pus figura de lucruri serioase (aia la care cainele se baga sub pat si barbat-meu brusc tre sa iasa sa puna benzina) si am navalit in camera de zi, peste sotul meu. Acesta m-a privit prudent, rezumandu-se la asculta atent discursul meu:

"Asculta. Am luat o hotarare si de data asta ma tin de ea. Nu mai merge asa si stiu ca e prostesc ce fac din orice punct de vedere. Am hotarat sa ma las de fumat! N-am sa-ti cer si tie sa te lasi, dar te rog daca ai putea sa fumezi in bucatarie, mi-ar fi mai usor"

Fire sociabila si impaciuitoare, barbat'meu s-a oferit chiar sa faca mai mult. A zis ca se lasa si el, nu din solidaritate ci doar sa vada daca poate.
Ei bine, a putut.
Eu m-am urcat pe toti peretii, am racnit la el / caine / coechipieri, mi-am facut de lucru pe afara numai ca sa adulmec ca un caine fumul venit de la altii, am rumegat nicorette de mi-a venit sa borasc (apropo! aia NU se rumega continuu, am aflat si eu de abia acum...)si cam printr-a treia zi m-am trezit cu ochii holbati si un adevarat imn pro-tutun in creier.
Serios, o voce mititica si rautacioasa imi zbiera in cap "CE BIIINE EEE SAAAAA FUMEEEEZI! DA-L IN MOOORTIII LUI DE CAAAAANCEEEERRR!!!"
Ma duc intr-o farmacie sa ma uit la un catalog de la L'Oreal ca ma bate gandul sa ma vopsesc, apare farmacista zice "pot sa va recomand o nuanta frumoasa?" "da" zic io "blond tabac" zice ea, moment in care eu ies val-vartej pe usa.
Ajung acasa cu nervii-n pioneze dau de barbat-meu care statea cumintel la calculator "TOT NU FUMEZI BA?" rag eu cu toata feminitatea de care pot da dovada "Nu" zice el "pai si ce dracu faci cand iti vine?" "beau o gura de apa" raspunde barbat'meu, apoi dupa o scurta pauza adauga "am baut azi vreo 3 kile..." si ridica demonstrativ un bidon in care mai ramasesera vreo doua guri pe fund.
Ma rog morala e ca sotul meu nu mai fumeaza si m-a rugat pe mine sa ma duc frumusel la bucatarie, iar eu m-am cam apucat la loc. De la 2 pachete am redus la vreo 5 tigari deci...habar n-am daca e mai bine sau mai rau sau tot la fel dar oricum...dracu stie.
Data viitoare cand ma las nu mai zic nimanui.
Read More

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (2) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (1) copii (68) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (67) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (10) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (77) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)