Showing posts with label spital. Show all posts
Showing posts with label spital. Show all posts

20 August 2015

Apostolii jegului

Un singur lucru mi-a zanganit neplacut in urechi, din tot noianul de stiri despre protestul medicilor.
Unul intervievat se plangea ca de atata stress, daca tot li se interzic atatea si sunt paziti si urmariti si turnati, poate le scapa mana pe bisturiu cumva.

Si aceasta amenintare nevoalata, acest firesc strans de coaie, acest "pulica, nu uita ca ajungi deschis ca geamantanu-n vama la mine pe masa" m-a umplut de scarba.

Iertati-ma daca nu reusesc sa-mi pis ochii de mila absolut tuturor medicilor care protesteaza. Multi sunt chinuiti, umiliti, revoltati, asa este. Insa mai sunt si multi altii. Carora le-a intrat in sange si obiceiul de a umbla cu buzunarul halatului cascat spre pacient, si cel de a mentiona serafic la momentul oportun cum doamne fereste, sunt multe rele pe lume asta, dar bisturiul e la el. Stiti, nu prea pot sa inghit usor galusca cu doctorul apostol, care trebuie hranit si bibilit de intreaga comunitate, ca altfel e vai si-amar si de noi si de el.
Una e sa fii hranit si alta e sa mulgi. Sunt destui pe care nici mama maririi salariale nu i-ar ostoi. Cand tu vii si promiti salarii de 7000 lei (de unde dracu stie, eu zic ca ar fi decent dar e o minciuna gogonata, de unde sa-i scoata?) cuiva care primeste un minim de 500 lei (operatie polipi de exemplu, la Gr Alexandrescu - cred ca am mai mentionat in trecut cum nu am dat si totul a fost ok ) per operatie de 30 minute inmultit cu dracu stie cati pe zi, ca erau full saloanele, e cam greu. Apostolii saltati in ziua respectiva aveau cateva mii de lei noi spaga (pardon, cadou, prinos, ofranda, nu va ofensati, sa nu va tremure manutele) doar din ziua respectiva. Si atunci pe cine imbiem cu 7000?

Si de ce doar medicii se pot ofensa? Cu mine cum ramane? Cu toti noi astia cum ramane? Cu noi, astia care dormim pe ciuci langa paturile copiilor cu saptamanile, care ne gasim batranii lipiti de musama (daca nu ne manifestam atentia fata de infirmiere), care ne alegem cu copii cu handicap pe viata (vezi povestea cu patul de la mine pe blog - n-a dat spaga, p!la cezariana sau macar asistenta medicala, circulara de cordon si copil pe veci ramas leguma), care nu putem naste, trai si nici macar muri cu un minim de decenta fara sa ne guduram de parca ne-am imbolnavi sau am făta (termen consacrat din salile de nasteri, se pare) ca sa facem apostolilor in ciuda. Maica-mea a fost lasata odata intr-o rezerva la Socola. tata a luat-o o luna mai tarziu cu un ochi vanat si o mana rupta. Rupta. In rezerva. Nu stia nimeni nimic. Apostolii erau chiori si slugile lor de-a pururi inocente. Cum pot manifesta intelegere? cum sa nu-mi doresc sa inceteze asemenea practici?
cum dau eu vina pe sistem in situatia data?

Copii legati de pat, gravide santajate, bolnavi mental batuti, umiliti, torturati, rude stranse cu usa, vieti atarnand nu de un fir de par ci de un plic, mii si mii de povestiri despre cum cutare avea sa traiasca sau nu daca dom profesor sau onoratul domn doctor avea sa-si primeasca dreptul solicitat.

Pana cand sa ne cacam pe noi si sa dam vina pe acest impersonal, vag si imposibil de cuprins sistem? Sistem o pula, ma. Voi sunteti de vina. Voi, leprele din el, hrapareti, lacomi, insensibili, nenorociti, japcari, cruzi, criminali. Voi ati gasit sistemul, nu el pe voi. L-ati gasit si v-ati culcusit instinctele de capuse in el. Ati facut pui si i-ati hranit cu sange si cu bani. V-ati facut de ras tagma, breasla, cum vreti voi sa-i ziceti. Juramantul lui Hipocrat a ajuns juramantul lui Hipocrit pentru voi. Ati impins din ce in ce mai agresiv pe putinii care sperau sa supravietuiasca, sa fie cinstiti, sa fie demni. Ati complotat si ati mormait si-ati imbrancit pana ati scapat de ei. Din cauza voastra pleaca. Plecam si noi, sa nu mai incapem pe mana voastra, va pleaca si colegii, de rusinea a ce au ajuns. Iar acum va ofensati, taica.
Si ne avertizati ca daca se taie macaroana cu plicul, intr-o buna zi poate va tremura bisturiul in mana. Taia-v-ati pula cu el.




Read More

15 April 2015

Pneumonie, Stan Patitul

Ce bine ca n-am mai apucat sa scriu nimic ieri. Asa limbaj licentios la gura mea demult nu mai fusese, inca de pe la inceputurile scriiturilor mele si chiar si inainte. Cred ca ajungeam cu blogul direct la adult content.

Dar noaptea este un sfetnic bun. Pentru ca tace din gura si te lasa sa te odihnesti, de aia. Asa ca azi dimineata m-am trezit oarecum mai limpede la cap si mai calma, si am concluzionat cam asa:

1. Institutul de Ocrotire al Mamei si al Copilului ar trebui sa-si schimbe numele. Sa ia un savant mort si sa-i puna numele pe firma acolo si gata.
Nu de alta dar eram vreo 6 mame pe acolo care-si scuipau bojocii, jucand leapsa cu carcalacii de virusi de la copiii lor sai ai altora zile in sir si a dracului sa fiu daca ne-a ocrotit careva. Intrebat pe rand medici si asistente, sa mor de mi-a zis vreuna "du-te fai si-ti ia pastila asta". Asa ca m-am tratat dupa capul meu cu amoxicilina si metronidazol. Care n-au mers. Restul de mame neocrotite bagau si ele antitermice si diverse chestii over-the-counter- prescrise de farmacista de peste drum, nu de careva din spital. Ok, am inteles, sectia era pediatrie, apartinatorii erau collateral damage, sa schimbe numele macar. Institutul de Paradire a mamei si peticire a copilului.

2. Intrata sanatoasa dar iesita cobza din spital, am neglijat niste semne - dar nu numai eu. Am bagatelizat, sa zic asa.
D ex tusea.
Tusea reziduala e una.
Tusea la care te faci colac, iti iese un ochi din cap si ramai surd vreo 4 zile, e complet alta.
Pe viitor, cand ma mai cohai asa, ma duc la medic mai devreme. Ceea ce ne duce catre punctul trei, anume ....

3. De-acum, cand imi zice unul "eu n-aud nimic la plamani", ma mai duc la inca unul, sa ma asigur ca nu i s-a cacat vreo vrabiuta in stetoscop primului.

Pentru ca evident n-am stat pe-o ureche, chiar am mers la medic imediat ce am reusit, adica dupa externarea din spital (oh, the irony). Aia n-a auzit nimic, am schimbat impreuna cateva glumite amabile si atat. Asa ca m-am intors acasa si am continuat sa ma tratez vreo cateva zile cu tone de ceai antibronsitic de coada calului sau a soricelului sau preputul girafei, nu stiu, tot felul de buruieni din astea cu nume de parti anatomice, cu Tantum verde, cu ceva paracetamol, you know, the usual shit, pana cand am dat dat in febra cu zgaltaieli si m-am dus la medic, de data asta pneumolog, care a constatat ca am.....

4. O frumoasa pneumonie
Filtrati-va, taica, adjectivele alea. Pastrati-va pentru studentii care va sorb vorbele, nu pentru prizaritul de pacient. Ma rog. In timp ce haraiam ca o armonica sparta, dom'doftor  ma lauda pentru pocinogul comis.
"Mda. Frumos, frumos. Se aude frumos aici. Mhm. Si aici. Ia sa vedem radiografia. O-ho. Da, a evoluat frumos". Ma intreb cum ar fi sa te intorci sa zici "multumesc frumos, am muncit mult. Ma bucur ca va place!"



5. Stan Patitul, la toate priceput
revenind la pct 2, simptome de ne-neglijat, deja neglijate de mine.
- tuse persistenta, suparatoare
- durere in zona plamanilor (p.s. - ba da, dor plamanii), senzatie de lipsa de aer
- respirat ca prin vata, gafait, gajait, harait, cam orice sunete actually.
- fatigue, nu stiu cum sa-i zic. Oboseala fara motiv aparent. Si chiar daca are motiv aparent, vezi ca poate nu e motivul ALA
- si evident, spre final, febra cu dardaieli


Ca tratament - am un kil de antibiotice si alte alea, dar nu va zic de care sunt, pentru ca stiu ca sunteti ticniti multi dintre voi, cei care cautati "boala cutare + tratament" pe Google si ati fi in stare sa luati tratamentul altuia decat sa mergeti la medic.
Iar scopul acestei postari este fix invers - sa va indemn sa mergeti la medic, pardon, la MEDICI, la plural. mergeti la vreo doi, sa fiti siguri. Ca uite, eu am fost la unul si ori n-a auzit aia, ori n-aveam inca nimic la plamani (desi conform radiografiei cam greu in doar cateva zile sa ma fi paradit asa)

Cum era sa continui sa beau ceai si sa storc ridichi, crezand ca totul o sa fie ok si ca e doar o tuse "reziduala"? Poate muream ca proasta-n casa, cu un ochi in calculator si altul in ibric. Varianta confirmata de cel putin doua cazuri cunoscute indirect. Exact aceeasi poveste, o raceala care nu se mai termina, cu o tuse care nu mai conteneste, si o proasta ca mine care sta in cur acasa sau la serviciu si isi face ceaiuri.

#nufaceticamine

Sanatate!

Read More

13 March 2013

Vai, ce saptamana!

Incepusem deja nasol saptamana cand de la cresa ne-au pus copilul in brate, devenit peste zi mucios, urduros si tusitor si ne-au trimis la medic. Iar medicul ne-a trimis acasa. Dupa ce ne-a informat ca ar trebui totusi sa mergem la ORList sa vedem daca are sau nu polipi, amenintandu-ne cu grozavii de consecinte cum ar fi retard mintal. Sa mor daca stiam ca faci asa ceva de la polipi.
Apoi a urmat tambalaul de la Sibiu, dureros si trist, si ne-am oprit cand am realizat, vorba bancului, ca batranica nu vroia sa treaca strada. Nu stiti bancul? Nu vi-l spun acum. Imi strica efectul frazei, sorry.

Apoi am remarcat ca am apucat si luna asta sa imi vad salariul la fata mai putin decat apuca un orb din nastere sa vada rasaritul in Vama. Nici n-am alunecat bine in depresia data de leftereala (cine nu crede ca banii aduc fericirea e rugat sa mi-i dea mie, lasati-ma sa verific personal zicala aia) ca am crezut ca raman fara copil azi dimineata.

A fost una din chestiile alea care se intampla intr-o secunda si pe care le regreti toata viata si te tot framanti si le revezi cu incetinitorul si iti tot fabrici in minte mii de scenarii alternative, de ce-ai fi putut sa faci si totusi evident ca n-ai facut nimic din toate astea. Alex statea in fotoliul in care a mai stat pana acum de vreo 500 de ori. Nu stiu cum si de ce, dar s-a batait si inclinat, in genunchi stand, peste bratul fotoliului. Eu faceam micul dejun, la 5 pasi de el (open space). Si am apucat sa-l vad cum se duce in cap. A cazut fix in fata si tot corpul i-a venit cumva peste cap; i-am vazut ceafa cum se pliaza nefiresc de mult, cum i se ating practic vertebrele dar pe dos, si mi-am zis ca si-a rupt gatul. Pur si simplu nu ma puteam gandi la nici un fel in care un gat de orice fel de mamifer ar supravietui asa ceva.

Si totusi Alex a ajuns, desi a cazut in fata, pe spate si s-a pus pe urlat. Intre timp, adica in aceeasi secunda, am ajuns la el si l-am luat in brate. Urla pe umarul meu si eu ma bucuram, pentru ca ma gandeam ca daca-si frangea gatul nu mai avea cine-mi urla in brate. Am bajbait cu mana pe umar, simteam ud. Am sperat ca-s lacrimi; era sange. Mi s-au inmuiat picioarele si mi-era groaza sa-l intorc cu fata spre mine, sa vad unde e lovit. L-am intors pana la urma, sangera din gura. M-am gandit la maxilar, la nas, la dinti. Am sunat la clinica unde avem abonament (traiasca corporatia) si am avut o scurta conversatie stupida. O mai tineti minte pe aia care in momentul in care am cerut sirop de tuse m=a intrebat "tuseste?" Ok, tocmai a fost surclasata.
Am sunat intreband direct "Buna ziua, sunt X de la firma Y, aveti serviciu de urgente?"
"Aveti o urgenta?"
"Nu, fac un sondaj".
Anyways. Mi-au trimis ambulanta. Vroiam sa vin eu, cu gandul dl Lazarescu si pelicula omonima, au zis ca nu, daca a picat in cap unde sa ma car cu el pe drumuri. A venit repede ambulanta. Poate pentru ca erau BGS. Pana au venit, Alex se oprise din urlat, din sangerat, si juca fotbal cu tac-su. Singura marturie ramasa era o buza foarte umflata. Ah, si niste sange de pe niste carpe.
O data in viata chem si eu salvarea, si atunci degeaba. Anyways. Verificat, etc, jucat si cei de la salvare un pic de fotbal, eu cerut scuze, explicat stiti, copil, gat, gresie, sange mult, panica, zis e ok, lasati, supravegheati, ok, au plecat.

Si uite asa. Altceva nu s-a mai intamplat, dar oricum e abia miercuri.

Edit:
Stai, ziceam ca doar atat pe ziua de azi?
Nu chiar. Mi-a aratat Alin stirea asta

http://www.agenda.ro/cu-dumnezeu-bor-si-religia-in-constitutia-romaniei/280473

Mda.

Read More

11 March 2013

Se intampla langa tine

Doi copii internati cu pneumonie la Spitalul de Pediatrie Sibiu. O mama neputincioasa, despartita brutal de ei.
Li se interzice sa o revada pana la finalizarea tratamentului. Pentru ca plang si inerveaza duamnele asistente. Care asistente palmuiesc fetite de 8 ani pentru ca tusesc.  Si trag de urechi baietei de 4 ani care nu se descurca sa bea din cana.
Copii care mint din start, in mod sigur, atunci cand povestesc ca au fost loviti. Nu au urme pe fata iar mama e analfabeta - doua motive excelente pentru a te mira ca prostul in targ cand parintele vrea sa depuna plangere si copilul lovit isi sustine afirmatia.
Copii culcati pe jos pentru neobrazarea de a se imbolnavi pe tura unei doctorite.
Portari mituiti pentru a se furisa ca intr-un razboi de guerila, sa arunce un ochi sa vada copiii.
Neobrazare, cruzime, nesimtire. Langa tine, chiar langa tine, nu "in Romania", nu "in tara asta mare", nu, langa tine, langa papucii tai moi de casa, langa copiii tai niciodata loviti, langa cafeaua ta calda, langa medicul tau de la privat respectuos si afabil. Langa tine!

Hai, spune-mi ca exagerez. Te rog, spune-mi ca din cauza banilor putini bat asistentele copii. Pentru ca toata lumea stie, cand izbesti peste fata o copila bolnava de pneumonie, sar bancnote din ea ca din bancomat. Spune-mi ca din cauza lipsei de personal brutalizam copii bolnavi. Ii batem de se cloneaza in asistente noi. Spune-mi ca din cauza politicii sau guvernului ni se vorbeste urat in spital, suntem bruftuluiti de la nastere si pana la moarte, de parca toata existenta noastra si toate coliziunile nedorite su sistemul de sanatate sunt o vesnica vina, imputata cat mai aprig si cat mai crud. Te rog , gaseste-le scuze. Explica-mi iar, ca si la Bereanda, cum e vina copiilor si cum merita. Hai incearca numai.

Explica-mi cum cruzimea gratuita, cum violenta indreptata cu placere asupra celui slab, sarac si bolnav ajuta sau se justifica. Incearca numai sa-mi justifici scroafele astea. Te rog vino si spune-mi ca nu e chiar asa. Am atatea cadouri sa-ti dau.
Read More

Facebook

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (8) adoptie (2) AION (1) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (5) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (2) cărți traduse (3) coada-coada (1) concediu (7) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (4) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (16) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (6) film (5) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (2) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (15) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (17) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) roborock (1) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (5) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (7) wow (1) WTF (26) www.davidkinsella.com (1)