28 February 2023

Pauzele lungi și dese


 Am vrut să nu mai scriu și să-mi șterg blogul, pentru că mi se pare pe de o parte irelevant în contextul actual (80% din conținut video, etc) și pe de altă parte, incomod de personal.

Pe de altă parte, în aceste luni de pauză, mi-am dat seama că, de fapt, irelevanța sa actuală mă ocrotește și îmi permite să fiu în continuare pe cât de personală doresc.

Deci, să purcedem.

A. împlinește mâine 12 ani, și rămâne același omuleț sensibil, bun și calm, ca în toate clipele sale petrecute aici pe Pământ. 

E o vârstă mai ciudățică, de trecere, în care nici noi nu știm uneori cum să-l luăm. Încă n-am văzut temuta explozie a pubertății, încă nu s-a metamorfozat într-o ciufuțenie care ne detestă. E foarte iubitor și chill și sper să nu se schimbe prea mult. 

S. va merge la școală în toamnă, la fix 6 ani și câteva zile și nu mi se pare pregătită deloc. E veselă, iubitoare, visătoare, cu capul în nori, dar are și explozii de furie în care țipă de-ți sângerează urechile. Se opune vehement dacă se simte presată sau bruftuluită, și mă pregătesc psihic pentru un lung șir de discuții și apeluri telefonice. 

Sunt mama a doi copii, unul din categoria „n-am probleme cu el niciodată” și altul din categoria „trebuie să discutăm”. Voi avea dese drumuri la cancelarie și lungi discuții despre cum toți suntem speciali și iubiți, dar trebuie să stăm naibii locului și să ascultăm de reguli.

Din fericire, big A. e un tată 100% implicat și își apără cu stoicism și calm trășucheatele din familie. L-am băgat la înaintare ultimele dăți și a mers. Nu-și pierde cumpătul, e optimist și calm. Practiv, inversul meu.

Cartea mea s-a terminat de vreo 4 ori în capul meu și niciodată pe hârtie. Am de gând să mă reapuc.

I-am spus soțului meu deunăzi că am ajuns într-un punct în care, dacă aș muri azi, n-aș avea regrete. Nu știu dacă asta e maturitate. Dar pur și simplu nu mai am nimic de împăcat, de râvnit, de despicat. Sunt foarte mulțumită de familia mea, de ce fac, de cele câteva locuri pe care am apucat să le văd, de cercul mic dar cald de prieteni. Trecutul este, în sfârșit, iertat și lăsat în urmă. Viitorul nu mă sperie. Prezentul e minunat. Mă simt foarte iubită, susținută, încurajată. De ani de zile trăiesc ca într-o îmbrățișare.

Cam atât pentru azi.


0 comentarii:

Post a Comment

Facebook

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (8) adoptie (2) AION (1) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (5) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (2) cărți traduse (3) coada-coada (1) concediu (7) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (4) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (16) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (6) film (5) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (2) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (15) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (17) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) roborock (1) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (5) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (7) wow (1) WTF (26) www.davidkinsella.com (1)