08 November 2022

Cum (n-)am făcut Covid

Într-o dimineață frumoasă de august, văd fatidicul mesaj: „Auzi? Unde-s testele alea? Nu mă simt prea bine.”

Și în câteva minute, poză cu două liniuțe clare. 

Ou sont les temps d antain în care doar femeile trimiteau poze cu două liniuțe și emotiocon 😕😖 ? Acum ne numărăm toți liniuțele...

La cât de speriată am fost de Covid, și la cât de prăpăstioasă sunt, când în sfârșit ne-a pocnit și pe noi, ai fi zis că mă voi căca pe mine, într-o vrie de panică. Dar avantajul meu e că în situații reale de panică, sunt mai degrabă șanse să mă transform într-o căpităneasă cu sânge rece. Pur și simplu, petrec atât timp răsucind în minte milioane de posibile urmări negative, că atunci când e să se întâmple, nu mă mai surprinde nimic.*

* excepție fac îmbulzelile în trafic și parcările laterale, unde mă surprinde TOT.

M-am ridicat deci în picioare, în mijlocul biroului, și am zis - dragi colegi, mă scuzați, cred că am Covid, sper că nu v-am dat. Mi-am luat câinele, pătura, rucsacul, castronul, mingiuța, mâncarea, porcușorul și celelalte 100 de kkturi (dacă-ți iei câinele la birou, iei și o grămadă de chestii pt el) și m-am cărat, în urări de bine și sănătate și succes și du-te odată.

Pe drum, am luat de la farmacie panaceul european, anume paracetamol și vitamina C.

Apoi am trecut și am luat-o și pe fiică-mea de la grădiniță, și am anunțat că e posibil să avem Covid. Mi-au zis să fac totuși niște teste, că poate n-o avea. Am surâs amar, precum ciobanul din Miorița, cu ochii la baciul vrâncean și cel ungurean. Speranțe deșarte! Dar am zis că bine, facem test.

Soțul meu s-a izolat în singura noastră cameră care se încuie. Ușile noastre sunt teribil de proaste. Una nu se închide, una nu se deschide dacă se închide, iar alta iese din toc, așa că le ținem întredeschise mereu. Dormitorul, unde era și biroul meu de acasă, e singurul care are încă ușă cu încuietoare funcțională.

În următoarele câteva zile, A. s-a simțit rău. Febră, dureri în corp, frisoane, etc. Eu nici nu-mi făceam speranțe că nu iau. Planul era doar să încercăm să luăm pe rând, ca să nu fim doi adulți blegi și febrili încuiați în casă cu doi copii plictisiți și cu diverse nevoi.

În următoarele zece zile am:

  • pândit cu urechea la ușă și tresărit la fiecare tușit
  • lătrat la soț când îndrăznea să se strecoare ca vampirul noaptea afară din cameră, să bea apă, sau când adăsta mai mult de câteva clipe între camera lui și budă
  • jonglat cu muncă, copii și alte alea (ceea ce, desigur, făceam oricum, dar când aveai un partener implicat, ți-e mai greu :) nu-s învățată să le duc singură pe toate)
  • făcut nasurile tuturor borcan, tot testând și retestând - nimic, negativi
  • evitat cu obstinație să citesc orice despre covid (deși cât n-a fost nimeni bolnav, am citit toate studiile și știrile posibile)
  • gătit și cărat farfurii cu mâncare la ietacul unde tânăra domniță, sau mă rog, jupân, murea de plictiseală și se uita pe geam, pozând pisici sau numărând frunze.
După vreo două zile de rău, A. s-a simțit cel mult sâcâit de simptome și plictisit de moarte. Pe de altă parte, l-am anunțat că nu iese de acolo fără test negativ. Ce carantină, ce DSP - eu eram mamalor și tatalor. A. mi-a reamintit că-s unii care ies pozitivi și 2 luni după ce-l iau. Eu i-am replicat că, în cazul ăsta, o să iasă din dormitor odată cu bradul de Crăciun de sub pat.

În fine, n-a fost cazul. A ieșit testul curat negativ la zece zile după.
Noi n-am făcut deloc, în schimb a făcut aproape toată scara de bloc, ceea ce mă face să bănuiesc că poate nu-s invitată chiar la toate ședințele de condominium, în special la alea mai fun. Din fericire pentru toată, cazurile au fost ușoare și n-a avut nimeni complicații.

Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus cum am rămas necovidată așa. Hai sănătate, până la următoarea tură de teste și liniuțe!


0 comentarii:

Post a Comment

Facebook

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (8) adoptie (2) AION (1) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (5) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (2) cărți traduse (3) coada-coada (1) concediu (7) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (4) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (16) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (6) film (5) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (2) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (15) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (17) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) roborock (1) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (5) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (7) wow (1) WTF (26) www.davidkinsella.com (1)