09 February 2013

Ghiveci de ganduri

Draga cititor mai vechi. Ma stii ca sunt cu mintea-n sapte parti si ca de ma nasteam pe meleaguri de Uncle Sam pline, probabil eram trecuta pe Ritalin din frageda pruncie. Scuza-mi ghiveciul de mai jos.
Draga cititor mai nou. Daca tot esti cititor, citeste dracului mai sus.

Dezvoltand putin pe tema ideii mele cum ca oferitul de hrana, intr-un anumit context, e o forma de dominare casnica, inclin sa cred ca se intoarce la radacina actului hranirii, unde cel hranit era vulnerabil, recunoscator si  receptor (pruncul) iar cel ce hraneste este atotputernic, ofera, deci are, detine sursa de hrana si de viata - parintele.
Ma tot gandesc la indemnatul asta obsesiv dar ia si mananca, mananca, mananca". E posibil sa suplineasca si un gol conversational; o gazda nu atat de elocventa sa nu stie cu ce altceva sa iti umple gura si tie si siesi in afara de sarmale. Dar insist sa cred ca e mai mult de atat. Undeva acolo e un soi de dominare din relatia hranire - hranit. Sotul meu evita cu obstinatie sa se lase hranit adica sa manance la masa cuiva, in casa cuiva. Odata cand ne-a gatit cineva abia a gustat. Daca-l iei la intrebari, nu va sti sa spuna de ce are aversiunea asta. Si totusi inclin sa cred ca undeva testosteronul i se incarliga in forma de spinos semn de intrebare, de suspiciune capoasa si respinge astfel forma asta nutritiva de alint / dominare. Cand vine vorba de restaurant, cu cat mai impersonala e servirea, cu atat mai slaba dominarea. Esti la fast-food, astepti la rand, reciti ce ingrediente vrei, ti se trantesc repede in fata niste chestii identice. Esti la un restaurant? Apare un chelner, iti arata un meniu, iti sugereaza ce sa mananci, iti ofera farfuria, se intereseaza onctuos de satisfactia ta gustativa. Zdrobitoare e dominarea in casa altcuiva. Nu poti alege meniul, nici portia, nici suita si cu cat e mai gustos cu atat gazda triumfa iar tu te guduri ca un catel mic. Mic si satul.Tot ce poti face e sa refuzi, ceea ce se considera nepoliticos si duce de altfel la reactii sincere de regret cu o oarecare unda de iritare.
Mi-a venit ideea asta citind pe un forum cum o nora, aflata de altfel la cutite cu soacra-sa, i-a dibuit in timp punctul sensibil, care o face pe biata batrana sa fiarba in suc propriu si ii scurteaza ce ani o mai avea, clocind preinfarcturi in valuri de colesterol si fiere. Nu mananca atunci cand e la soacra acasa.
Si de ce s-ar infuria atat soacra cand nora cea perfida pe care oricum nu o suporta NU ii mananca la masa si NU ii macina din resurse? Pai de ce nu s-ar supara, revin eu cu incapatanare pe teoria mea, daca insasi masa si gestul de a o hrani nu reprezentau direct dominarea , modul de a o reduce la stadiul de prunc, de cel-ce-primeste-hrana-mea.
La Cina cea de Taina Iisus isi desavarseste superioritatea ca faptura divina asupra apostolilor sai lumesti, devenind hrana si ridicand astfel actul hranirii pe ultima sa treapta.
Mda, si cam atat pe tema asta. Ar mai fi de zis si de perorat si de inflorit. Acu' nu va luati si voi dupa mine, vine Pastele in curand, vine suita de mese festive, de matusi gospodine si de fripturi si oua fierte, ar fi ridicol sa stati cu matele ghioraind, aparandu-va darz demnitatea si inceputul de ulcer. Lasa, baga la mat. Ce mai conteaza de ce primesti. Eu una accept intotdeauna invitatiile la masa, exceptand din partea unor persoane care ori gatesc infiorator de prost, ori gandesc infiorator de putin. In rest, mi se rupe de posibila lor dominare subversiva de care probabil nici nu-s constienti. (Plus, e doar o teorie. Chillax, lasa polonicul jos, draga cititor.)

Inca o idee pe marginea caruia doream sa dezvolt de mai demult; discutam cu o prietena despre un anumit blog, al unei anumite doamne. Imi spune: "o plac, o citesc de ceva timp, desi multe femei se plang de vulgariatea sa in limbaj. Indiferent de ideile sustinute, nu pot trece peste anumite sclipiri ale limbajului sau licentios si cand am postat pe Facebook ceva scris de ea, la cateva secunde dupa au aparut comentand ca le displace limbajul ei"'.
O citesc si eu pe tanti aia, recunosc, de mult mai putin timp decat ea pe mine, si sincera sa fiu comparativ cu ce porcosenii scot eu uneori, ea e o maicuta florentina. Insa cunosc placa. Mi-a fost servita si mie.
Eu le zic panselute astora. Le detest. Infiorator de mult le detest. Niciodata nu vor vedea fondul de forma si sunt genul care speculeaza orice polemica si argumentatie pentru a se agata de un mic colt, fie limbajul, fie un inchipuit atac la persoana, fie un inchipuit atac la o alta categorie de persoane careia decid brusc sa le devina Jeanne D'Arci [sic] si pe scurt, indiferent de polemica, indiferent de subiect, de la politica la religie, de la copii la cum sa fierbi un kil de lapte, vor exploda in palpitatii scrise si lacrimi tastate. Se vor declara jignite, umilite, inspaimantate, ba de ideile sustinute, ba de limbaj, ba de vai, parca mi s-a parut. Un fel de  "aceste cuvinte ne doare" umflate cu heliu si devenite dirijabil in lungul si gaunosul lor periplu.
Revenind la limbaj, nu stiu ce sa zic. Hai sa zicem ca daca e un text porcos dintr-un capat intr-altul ok, atunci te ingretoseaza sau daca are o vulgaritate sau violenta absolut gratuite - ca intr-una din piesele de teatru romanesti din primul deceniu post-decembrist. Insa poti sa simti , efectiv, cand o panseliuta e la vanatoare de cuvinte murdare. Spicuieste paispe pagini elocvente, citeste rabdatoare randuri peste randuri, argumente, idei, citate, si gaseste sa zicem la a 15a pagina alineatul 3  un "ce pula mea". Aha! tresalta panseluta, asta cautam.
Si ce e de fapt iritant nu lamentarea in sine cat scopul sau. Care scop nu e de a infiera si cenzura scarbavnicele scriituri sa mai scoata capul din tiparnitele internetului, ci de a evidentia, prin contrast si vaicareala, cat sunt de pure si virginale intr-ale cugetului aceste adevarate matroane contemporane. Dar vai, unde mi-s cavalerii sa imi sustina salele cambrate intr-un delicat lesin. Aer, aer, saruri, ostenii mei, miasmele acestei hade fiare mi-au inmuiat genunchii de scolarita. Himenul meu lingvistic se simte amenintat de pulimea din aceste randuri. Inca putin si dau un strigat, eu nu stiam de existenta acestor cuvinte si acum mi se vor intortochea in urechi si le voi visa la noapte, involburandu-mi pasnice vise caste. Caci eu sunt de-a pururi nefut  bine-crescuta si educata domnita Panseluta.
Mda. Ce sa zic. A se scuti, a ne lasa. Am avut parte de reactii din astea la majoritatea chestiilor scrise mai cu naduf. Cum ar fi articolul despre Secom sau despre Bereanda. Cum n-am de gand sa candidez la vreun premiu de popularitate prea curand, recunosc ca numai de tuflit panselute nu m-am ingrijorat cand am scris.
Ar mai fi o chestie totusi. Pe de o parte, vulgaritatea verbala controlata (adica nu scris pe garduri si nu urlat dupa femei pe strada), intr-un spatiu privat, cum ar fi propriul blog sau propria dumitale camera, serveste drept supapa in mod excelent. Am mai scris pe aici despre asta. 

Mai aveam ceva de zis dar am uitat ce. Uite iarasi avantajul unui blog fara standarde calitative; incepi cand vrei, termini cum poti.





10 comments:

  1. Karioko dragă, nu știu de unde apetența ta pentru subiectul cu vulgaritatea, pentru că textele tale nu sunt chiar așa "suculente" din perspectiva asta. Sunt complet de acord că anumite contexte nu pot fi descrise fără a uza de câteva coloraturi de acest tip, iar fandoseala de a le înlocui cu eufemisme nu face decât să se piardă stilistica necesară.
    Pe de altă parte, a căuta vulgaritatea cu orice chip iar nu e bine. Faptul că avem organe sexuale nu ne îndreptățește să le folosim ca semne de punctuație și să le fluturăm cu obstinație în fața celorlalți, doar pentru că sunt reale, pentru că există. Din fericire vocabularul român are cuvinte îndestulătoare pentru a exprima orice stare de spirit în orice tonalitate, fără a recurge la cuvinte obscene. Singura stare de spirit care reclamă obligatoriu cuvinte vulgare este grobianismul. Eu unul încerc să stau departe de el dintr-un motiv simplu: dacă te bagi în troacă, te mănâncă porcii.
    Concluzia mea: a da dovadă de măsură în așezarea cuvintelelor la locul și timpul lor e politica "editorială" cea mai bună. :-)

    ReplyDelete
  2. Și niște gânduri apropo de chestia cu hrana. Așa, din punct de vedere al dezbaterii intelectuale, ce spui tu e interesant. Dar eu nu cred că a hrăni pe cineva e formă de dominare. Îmi place să gătesc și m-am întrebat adesea de ce. Nu am un răspuns complet și poate nici coerent, dar simt că e o modalitate de a dărui celorlalți ceva din felul meu de a privi lumea. E o experiență împărtășită, iar sentimentul de dominare pe care îl invoci tu, îmi este străin. Cred că a hrăni pe alții, a găti pentru ei, e un exercițiu de umilitate, o modalitate de a te pune în servitute față de cel hrănit.

    Firește, nu vorbesc de gătitul acela cantitativ și plat, unde mărimea porției e mai importantă decât imaginația compoziției și fantezia prezentării. Poate că în cazurile alea se aplică teoria ta... habar n-am.

    ReplyDelete
  3. Cum era aia cu vulgarity is no substitute for wit:) Da, nu e, dar cind exista si wit (ca la tine) merg bine impreuna.
    Interesanta treaba cu hranitul.
    In multe culturi e o forma de luat ostatici. Esti la mine in casa, nu pleci pina nu pocnesti.
    Dar ma intreb oare asta nu se intimpla cu orice forma de generozitate pina la urma?

    ReplyDelete

  4. d-le Sfarlogea :) Bine ati revenit.
    Pt comentariul 1: Tocmai despre acest tip de vulgaritate rara si accidentala vorbesc si tocmai despre cautarea fatisa a ei PENTRU a demonstra presupuse virginalitati sufletesti. Nici eu nu ma consider mare porcosenie - in ultima vreme.
    Cat despre blogul celeilalte femei, sa fiu sincera nici n-am zarit asa ceva. Ori oi fi eu prea rodata.

    2. Iarasi, ma refeream fix la situatia cu "ia o chiftea, ia o sarma, hai, mananca, MANANCA" , in care hrana este impinsa cu disperare catre oaspete, cu cat acesta este mai strain si mai de vaza. Sau mai "de impresionat"

    ReplyDelete
  5. Nu-mi place teoria ta ca indopatul este o forma de dominare desi adeseori a trebuit sa ma rastesc la anumite persoane ca sa priceapa ca au depasit limita.

    Toate persoanele care au vrut sa ma indoape au fost de sex feminin iar in partea cealalta, la masculi, nu ai sa gasesti prea multi preocupati de cat mananca x sau y dar cunosc ca sunt preocupati de dominare.

    Daca teoria ar fi corecta m-as astepta ca nimerind pe mainile unor masculi sa-mi dea de mancare cat nu cuprinde dar eu cand am incaput pe mainile lor n-am mancat decat ocazional niste bataie.

    ReplyDelete
  6. Un condiment "suculent" , bine montat, functional, e chiar binevenit de multe ori. Vulgaritatea programatica, doar asa de dragul șocului, nu e cine stie ce gaselnita. Ajungi greu la idei, daca sunt, cand esti intampinat cu laturi.
    "Neagra in cerul gurii precum in cerul anusului", pusa pe frontispiciu, nu mi se pare o metafora prea inspirata, oricum ai lua-o.

    ReplyDelete
  7. Legat de papica la romani:
    1) Inchipuie-ti pe cineva la cura drastica de slabire, intrand intr-o astel de casa. Ca sa ajung sa reusesc sa slabesc 12 kile iarna asta a trebuit sa okolesc ogroaza de prieteni si mamele lor gospodine.

    2) Poveste reala de la bunica, de prin 1975. Musafirul de vaza (pe nume Doru) in casa, bunica scoate ce-i mai de soi din camara: Un salam de Sibiu. Doru musca zdravan din salam, isi rupe un dinte si prin urnare exclama un "Mmmmmm!!" prelung. La care bunica - zambitoare si satisfacuta - din bucatarie, auzind doar sunetul: "Asa-i ca-i bun, Dorule?" :)

    ReplyDelete
  8. Te-am descoperit de curand, dar rezonez cu felul tau de a scrie. So, pentru ca am primit un Liebster Award pe care trebuie sa-l pasez mai departe, te-am inclus pe lista mea de nominalizari. http://blog.asa-si-asa.ro/2013/02/sunteti-gata-de-premiere.html Sper sa te amuze sau macar sa nu te enerveze:)

    ReplyDelete
  9. Ioana, multumesc frumos, dar as prefera sa chiulesc la leapsa asta.
    Multumesc inca o data pentru aprecieri :)
    plus, nici nu cred ca sunt in targetul scontat.

    ReplyDelete
  10. Ma, strict despre mancare: pe vremuri a oferi din propria hrana era un gest de marinime, mancarea era rara, scumpa, munceai pentru ea gramada, mult mai putin abundenta decat azi. Pe vremuri, pe la inceputul secolului trecut de exemplu, era un semn de bunavointa si respect sa fii invitat la masa, mai ales in cercurile mai sarace. Tot un semn de respect si bun-simt era sa refuzi ca sa nu supui familia respectiva la cheltuieli. Deci nu mereu e dominatie, sau lucrurile s-au mai lustruit in timp, ca sa zic asa. :D

    ReplyDelete

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (2) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (1) copii (68) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (10) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (77) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)