Acum fix o saptamana am decis sa ma las de fumat.
Pardon.
Acum fix DOUA saptamani am decis. Dar o saptamana mi-a luat sa latru pe la toate urechile anuntandu-mi iminenta lasare de ticaloasa tigara.
Am fost in saptamana aia cea mai vajnica luptatoare anti-tabac. Asa pledoarie nici pe siteuri americane n-ai vedea.
Am anuntat deci timp de vreo 8 zile cum ma voi lasa eu pe veci de fumat, de ce ma las si cat de bine imi va fi dupa. Am avut tot timpul sa dau explicatii, pentru ca am luat pauze dese de tigara.
Apoi spre inceputul saptamanii trecute, acasa fiind, mi-am pus figura de lucruri serioase (aia la care cainele se baga sub pat si barbat-meu brusc tre sa iasa sa puna benzina) si am navalit in camera de zi, peste sotul meu. Acesta m-a privit prudent, rezumandu-se la asculta atent discursul meu:
"Asculta. Am luat o hotarare si de data asta ma tin de ea. Nu mai merge asa si stiu ca e prostesc ce fac din orice punct de vedere. Am hotarat sa ma las de fumat! N-am sa-ti cer si tie sa te lasi, dar te rog daca ai putea sa fumezi in bucatarie, mi-ar fi mai usor"
Fire sociabila si impaciuitoare, barbat'meu s-a oferit chiar sa faca mai mult. A zis ca se lasa si el, nu din solidaritate ci doar sa vada daca poate.
Ei bine, a putut.
Eu m-am urcat pe toti peretii, am racnit la el / caine / coechipieri, mi-am facut de lucru pe afara numai ca sa adulmec ca un caine fumul venit de la altii, am rumegat nicorette de mi-a venit sa borasc (apropo! aia NU se rumega continuu, am aflat si eu de abia acum...)si cam printr-a treia zi m-am trezit cu ochii holbati si un adevarat imn pro-tutun in creier.
Serios, o voce mititica si rautacioasa imi zbiera in cap "CE BIIINE EEE SAAAAA FUMEEEEZI! DA-L IN MOOORTIII LUI DE CAAAAANCEEEERRR!!!"
Ma duc intr-o farmacie sa ma uit la un catalog de la L'Oreal ca ma bate gandul sa ma vopsesc, apare farmacista zice "pot sa va recomand o nuanta frumoasa?" "da" zic io "blond tabac" zice ea, moment in care eu ies val-vartej pe usa.
Ajung acasa cu nervii-n pioneze dau de barbat-meu care statea cumintel la calculator "TOT NU FUMEZI BA?" rag eu cu toata feminitatea de care pot da dovada "Nu" zice el "pai si ce dracu faci cand iti vine?" "beau o gura de apa" raspunde barbat'meu, apoi dupa o scurta pauza adauga "am baut azi vreo 3 kile..." si ridica demonstrativ un bidon in care mai ramasesera vreo doua guri pe fund.
Ma rog morala e ca sotul meu nu mai fumeaza si m-a rugat pe mine sa ma duc frumusel la bucatarie, iar eu m-am cam apucat la loc. De la 2 pachete am redus la vreo 5 tigari deci...habar n-am daca e mai bine sau mai rau sau tot la fel dar oricum...dracu stie.
Data viitoare cand ma las nu mai zic nimanui.
:)
ReplyDeleteEu am găsit cartea lui Allen Carr; o chestie mai specială decît restul. Și nici nu vei avea nevoie de proptele anti-tabac din comerț. Nu vreau să stric surpriza, dar tratează exact problema ta: tu ai luat hotărîrea de a nu mai fuma drept o privațiune auto-impusă, în loc să o privești drept cel mai bun lucru cu putință. În fine, e mai mult de zis. Clic.
ReplyDeleteAm citit-o, mi-a fost teamă să încerc (eram într-o perioadă agitată) și mă voi „pune pe treabă” în vreo 2-3 luni cînd mă mai eliberez, da' o amică deja a reușit să se lase, după ce i-am pasat cartea asta. Succes.