Procrastinevermindlater

Ieri am zis ca ma apuc sa fac curat.
Nu.
Alaltaieri.
Dar alaltaieri era tarziu. abia ajunseseram de pe drum, rupti, etc. Strans asa ici colo si atat.
Ieri am pospait iarasi ici colo, apoi am gatit, etc, oboseala, eram rupta, nu de munca ci de Breaking Bad si de uitat la episoade in binge-regime pana la 3 noaptea. Deci nu.
Tot ieri, pana sa ajung acasa, am ajuns in mall. Intalnirile mele cu mallul sunt rare si accidentale. De acum inainte probabil ma voi accidenta mai des, pentru ca s-a deschis unul fix vizavi de birou. Napoftim, mai rezista. Imi bat promoteritele in geam.

Am luat-o pe Laura de-o aripa si hai sa onoram invitatia Bogdanei. Am ajuns in primul, se pare, magazin dedicat Disney din Romania. Denumit ZooperKidz. Imi pun doua maini si-un papuc peste gura si nu comentez de titulatura zuper aleasa. Poate nu ma pricep eu la gusturile copiilor. Inauntru, ce sa vezi, un taram strain mie si foarte cunoscut celorlalti. M-am scapat si am zis ca nu stiu cine-i Plusica. Laura s-a uitat scurt la mine, in genul "doamne, odata si-odata o sa te invat sa mananci si cu tacamuri" apoi mi-a explicat cine e respectiva si de ce e atata batalie pe ea. Nu radeti, probabil in vreo 4 ani o sa stau si eu la coada la ZooperKidz la Plusici. In rest, am constatat ca lumea Disney tot creste si creste.

 Eu una recunosc ca stiu doar 40% din printese, 15% din ailalti. Eu sunt batrana, maica, sunt de pe vremea cu hakuna matata si it's just the bear necessities. Ah, mint, si Wall-E si Eve. I love Pixar. Inca ii jelesc. Nu au Wall-E si Eve inca, dar cica aduc. Am intrebat pentru Rares :) In schimb iata ce au, printre altele:

Vroiam sa mai zic ceva si nu mai stiam ce. Am purtat conversatii foarte faine cu bloggeritele prezente pe la eveniment. Am aflat - IAR - ca nu sunt cum par a fi pe blog. Cum sunt o fiinta bipeda cat se poate de normala frizand anostul, mi-e groaza uneori sa intreb "da cum par a fi". Asa ca nu mai intreb deloc.
O alta conversatie (de fapt plan de actiune) s-a iscat cand am zarit rochia Bogdanei. Am decis ca lasand prieteniile si simpatiile deoparte, eu si cu complicea mea (nu pot zice care) o vom deposeda probabil de rochie si pantofi. Ne-am cam harait care sa pastreze rochia si care pantofii. Am negociat bratarile. Intr-un final, ne-am impartit prada mental si ne-am carat acasa. in blugii nostri cei de toate zilele.
Serios acum, uite ce rochie faina.

Deocamdata m-am intors cu un michimaus strans bine la piept, simbol al senilitatii mele vizavi de desene animate; cand ma intrebi de Disney asta e tot ce imi vine in minte pe moment: Mickey Mouse, cu pluralul evident michimauşi. Insa da, resemnata admit, stiu ca in acest loc si intr-unul de mai la vale (LEGO store) or sa isi gaseasca pieirea salariile mele de acum inainte. Da' aduceti avioane si trenulete, va rog.

Ajunsa acasa am zis iar ca fac curat ar vai, sotul ma astepta radios cu salata aproape facuta si hai sa gatim impreuna, sa nu ratam the Kodak moment, apoi cina, apoi Breaking Bad, apoi nu-i treaba voastra, apoi a venit ziua de azi.

Si azi m=am trezit, m-am foit, (lucrez de acasa azi), am sperat in zadar ca vine vrreun proiect vreun telefon urgent, am pus perdeaua, m-am mai foit, intr-un final m-am urnit si am facut bec o camera. Mai am una. Nu e vorba de frecat smotru cat de pus chestii la locul lor. Chestii, chestii, doamne cate chestii si nici macar nu-s vreo consumerista, dar de unde dracu sutele de pungi, zecile de cutii, cutiute, masinute schioape, creioane rupte, sosete desperecheate, unde erau pantalnii de la sacoul asta, ce o fi pe sub pat, ce-i cu paharul asta, ah vai de capul meu.

Pfff. Si acu m-as duce sa le sortez dar, vezi, tu, scriu pe blog. Chestii importante. Foarte importante. CUm ar fi culorile curcubeului: rosu, orange, galben, verde....sau...sau reteta de salata de cartofi n-o vrea careva? Sau inca vreo doua poze cu rochia Bogdanei. ORICE. Nu?

Nimeni?

Bine, ma. Ma duc sa le strang.