E o perioadă mai agitată, plină de evenimente. Care prin anvergura lor pot șterge, ca o apă tulbure, atenția sau interesul față de alte întâmplări, care nu ar trebui să fie cu nimic mai prejos pentru inima noastră.
Vă rog să nu uitați de Centrul de Resurse Juridice și de demersurile lor pentru dreptul la viață și transparență, vizite, al tinerilor declarați irecuperabili.
Pentru cei care nu știu de ei - sunt o organizație non guvernamentală care a făcut demersuri și a luptat vreme de peste zece ani pentru dreptul de a vizita și de a ajuta tineri aflați acum în "grija" statului.
Sunt tineri cu handicap mental. Nu sunt ai nimănui și prin asta sunt ai tuturor.
Tot ce a cerut vreodată CRJ a fost accesul la acești oameni. Să se asigure că nu sunt uciși, înfometați, umiliți.
Documentarul realizat de Denisa Morariu:
http://inpremiera.antena3.ro/reportaje/romania-irecuperabila-209.html
(rog a se scuti dacă mai nou faceți alergie la antene. ca argument vă ofer o mostră din înțelepciunea românească milenară, anume zicalele "ce-are vaca cu vacanța" și "ce-are sula cu prefectura")
Citiți aici despre cazul lui Valentin Câmpeanu. Vă asigur că, din nefericire, nu este singurul ucis în asemenea mașini de tocat.
http://mdac.info/en/olivertalks/2013/09/05/romanian-government-killed-young-man-disabilities-will-it-get-away-it
Nu uitați că unele centre sunt dispuse să primească ajutor, vizite, voluntari. Centrul de la Siret este unul dintre ele.
http://kariokaspot.blogspot.co.uk/2013/05/am-primit-raspuns.html
De curând au primit vești bune, au câștigat o bătălie importantă în războiul lor de peste zece ani. Iată.
Vă rog să nu-i uitați. Nici pe ei, în eforturile lor, nici pe oamenii pentru care ei luptă. Știu că luptă discret, onest, dar asta nu ne scuză ignoranța. Puteți ajuta măcar vorbind despre eforturile acestei organizații, popularizând articolele despre ororile petrecute încă la doi pași de noi. Iar pe cei de la centrul Siret, după cum ne-a scris dl Rotaru, îi putem ajuta și concret.
Nu uitați nici de Sophie Guger.
De curând, Cristoph Guger a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
Grupul de suport, de unde puteți afla vești despre proces, puteți citi traduceri ale articolelor apărute momentan doar în germană și unde poate uneori puteți și contribui, prin aport moral, financiar, intelectual, mediatic, care cum poate și știe, este aici:
https://www.facebook.com/SaveSophieNow
Am observat cu oarecare "meh" că mă citiți cu predilecție dacă bălăcăresc pe careva. Ceea ce fac, în mod spontan și sincer. La capitolul ăsta nu dezamăgesc, așa e. Nu v-ați luat degeaba semințele, respectiv popcornul cu voi. Mă supără ceva, mă sperie, mă indignează, hop și eu on my soapbox.
Sper să citiți și acum și sper să mergeți în special să citiți pe la ei nu pe la mine, de la postarea aceasta. Sper să răsfoiți postările CRJ și să observați ce muncă îndîrjită a dus acel mic grup de oameni, împotriva atâtor organizații guvernamentale, împotriva atâtor "nu se poate, nu e voie". Sper să vă uitați și la eforturile făcute de anonimi absoluți pe grupul pentru Sophie, la oameni care au scris, au tradus, au publicat, au căutat, au donat, și-au vândut și papucii din picioare și hainele din cuier. Sper să vă atragă atenția măcar pe jumătate și niște exemple pozitive. Și sper să vă alăturați. Uneori degetul care arată poate deveni o mână care se întinde să ajute. Sau un pumn care zdrobește. Voi decideți.
0 comentarii:
Post a Comment