16 August 2013

Dedi Grigoroiu


Zdrăngănit de glasul roților de tren și agasat de hoarde de pensionare cu snickers, încercând să se bucure de concediu, chinuindu-se să răspundă de pe tastatura mobilului, Dedi Grigoroiu a făcut un gest de o mare noblețe masculină: s-a ținut de promisiunea făcută de nevastă-sa pentru el. Mi-a răspuns la un interviu care i-a picat în cap pe nepusă masă, habar n-având pentru ce e și cine întreabă. Mulțumim!

Dedi Grigoroiu mi-era vag cunoscut dintotdeauna. I-am văzut mutra pe blogul său și primul lucru pe care l-am zis a fost "ah, dar nu cumva e ăla care cânta la...la..cum îi zice mă...la...la o formație, îmi scapă numele...?"
Se pare că îl confund. A cântat de cântat,  dar nu la ce formații bâjbâisem eu prin memorie. Cine știe. 
Dedi are blogul său de tată, despre experiențele sale paterne. Și asta îl face deja un aparte.
Într-o lume în care 9 din 10 bărbați îți răspund sec "bine. crește" dacă-i întrebi ce le face copilul între 0 și 21 de ani, Dedi trăncănește despre cum e să-ți nască nevasta, cum e să-ți adoarmă în brațe copilul, cum e cu alăptatul, înțărcatul, diversificatul, educatul, cum e să-ți ții nervii în frâu și cum e să-ți dai ici colo cu părerea într-un univers destul de matriarhal - acela al copilului mic.
Nevastă-sa zice că e anti social. Eu sper că nu, nu de alta dar am un interviu de făcut cu el. Care începe acum:


Stai asa, inainte de interviu am cantat tobosar in nOciv si in Traum dar cred ca ma stii de pe la alte concerte. :)

Cum e să ai blog de tată, într-o mare de bloguri mămicești? Ce reacții au avut cunoscuții când ai început blogul? 

Primele reactii ale prietenilor mei au fost sa imi zica ca sunt gay. Nu m-a deranjat remarca pentru ca o mai auzisem de multe ori si mi se parea haioasa - cred ca toti barbatii au o latura de gay, dar unii si-o reprima mai mult sau mai putin.
Sa am blog de parinteala in marea de mamici e ca atunci cand am fost cu Delia la "Sex and the city" la cinema pentru ca eram curios sa vad cum e atmosfera intr-un cinema plin de femei. Am fost doar doi barbati atunci si intamplator ne si cunosteam. A fost delicios. Ca  naufragiat pe o insula plina de femei. Ne-au accepat si lasat sa tragem cu ochiul la trairile lor. 
Revenind la blog, se vorbeste foarte hormonal si plin de patos despre cresterea copiilor, despre alaptat sau alte chestii in "bransa" asta dar eu o ard mai cill out si imi place pozitia de nisa nisei.  Am facut blogul asta in primul rand ca sa pot spune cuiva (oricui) despre ce simteam pentru ca prietenii nu aveau chef de povestiri din casa cu copil iar eu aveam nevoie si pentru ca mi s-a parut interesant sa fie undeva si o abordare masculina pe subiectul cresterii copiilor. Mi-a facut bine la cap sa vars ligheanul cu dileme pe blog si inca imi face. Mi-ar placea sa am ocazia sa inspir si pe alti tati mai tacuti sa isi dea drumul la gura si la sentimente. Noi strangem multe in noi doar pentru ca suntem barbati si nu avem voie sa ne vaicarim. 


Cum a fost să fii băiat? Te-ai simțit tratat altfel la școală, în familie, față de (eventuale) surori sau colege?

Ca baiat nu am avut voie sa plang sau sa bat fetele. Tin minte ca am palit o singura data o fata cu o piatra in cap pentru ca facea misto de mine. Aveam abia vreo 7 ani dar tot mi-am dat seama ca suntem pe bune mai puternici ( sau mai buni la tinta ) si nu e cazul sa fim violenti cu domnisoarele. Conditia asta mi-am asumat-o singur, deci. La faza cu plansul mi-a fost mai greu insa. Aveam si eu nervi si nu aveam voie sa plang pentru ca eram barbat, nu puteam sa bat pentru ca nu imi statea in fire, iar de urlat e cam deplasat in societatea multi-etajata de la bloc. Asadar, imi era greu sa scot demonii din mine. Am descoperit apoi tobele in adolescenta si asa mi-am salvat creierasii. Pana la tobe imi era foarte greu sa ma calmez ca viitor barbat de moda veche. 

Cum vedeai femeile la 10 / 16 / 25 de ani? Cum le vezi acum?

La 10 ani imi pareau plictisitoare - nu tu fotbal, nu tu pac-pac sau catarat prin copaci, dar mai bune la jocul cu elasticul si acrobatii la bara de covoare. 
La 16 ani imi pareau prea mari pentru mine. Toate tanjeau dupa boys bands de la Mtv plini de muschi si unguente sau dupa cei de 18 ani cu masina parintilor pe mana. Eu nu aveam ce sa le ofer - eram sfrijit si nici carnet de sofer nu se prevedea prea curand. 

La 25 cantam deja si ma dadeam artist. Mai cochetam si cu desenul si, fiind timid, cand nu stiam ca se le zic bagam un portret asa, de impresie. Asta imi deadea o aura aparte in mintea mea si ma simteam bine. Asa de bine ca devenisem cam superior. Fetele ma lasau ca atare, singur in lumea mea. 

Acum le vad femei doar dupa ce devin mame. Am asistat fericit la inflorirea sotiei mele dupa sarcina si nastere si mi s-a confirmat apoi vazand si alte prietene trecand prin acelasi proces. Rostul nostru, implicit si al femeii, este sa fim parinti, cred eu. Deci pana atunci suntem doar copii neinteresanti. Asa si femeiele. Mai misto MILF decat Teens. :)


Dar ele pe tine? Ai avut lipici? Agățai sau erai agățat? 

Lipici aveam dar doar la cele care nu ma interesau. Daca imi placea vreuna ma blocam in desenat si in facut versuri. Ea se reorienta frumos catre cei mai mari si mai cu picioarele pe pamant si eu ramaneam sa fiu agatat de vreuna care nu ma dadea pe spate. 


Numește două însușiri sau atribute care sunt considerate o calitate la femei dar un defect pentu bărbați. În afară de țâțe. 

Țâțele nu ar fi un defect pentru barbati. Poate asa nu am mai cauta sani ca nebunii si ziarele ar fi mai decente. Si ne-ar mai ajuta sa alăptam si noi in loc sa stam frustrati pe la usa dormitorului cand mama cu copilul baga bonding la greu. 
In rest nu vad defecte d'astea de zici tu. Cred ca barbatii adevarati sunt tot femei, dar fara tate si cu vocea mai groasa. 


Ai citit vreodata articole despre "cum să cucerim bărbatul"? Ai o versiune proprie?

Din revistele pentru adolescenti citeam mai mult pagina cu versuri ale melodiilor din vremea aia deci nu prea stiu si nici nu cred in retete. Pe mine Delia m-a cucerit cu link-uri in blog roll-ul ei la Razvan Exarhu si Catavencu. Asta mi-a zis mie ca are in cap exact ce cautam eu. Daca mai punea si un link la Metallica cred o ceream din prima zi de sotie. Asadar pentru mine barbatul se cucereste intai cu capul. Iar trupul vine apoi, el fiind acordat in aceeasi nota precum capul (caci nu e de neglijat nici ala, asa cum nici femeile nu sunt indiferente la trupurile noastre). Simplificand, daca era proasta sigur era si urata si nu ma bagam. :)

Care va fi primul sfat despre femei pe care-l vei da lui Luca?

Nu desena si nu canta. Vorbeste!

Ce prim sfat despre bărbați ai oferi unei fiice?

Daca vezi vreunul care deseneaza si canta ala e cel mai bun. Fa-l sa si vorbeasca, caci va fi misto. 

Exista vreun stereotip despre bărbați care te deranjează?

Da. "Barbatii sunt barbati". Mizeria asta ascunde orice porcarie: violenta, alcoolism, curvie, preacurvie, mult preacurvie, fotbal, jocuri pe pc, somn in alta camera ca sa fie odihniti, dezinteres, lipsa de afectiune si drag, mers la pescuit sau meci cand ti-e lumea familiala mai draga si multa-multa frica.
Barbatii nu sunt barbati ci sunt femei cu pLua din punctul meu de vedere (reducand, desigur doar la rolul nostru in familie, nu vreau sa intru in detalii constructive barbati vs femei care sunt clar diferite).  Nu mai traim in era in care trebuia sa vanam si sa facem focul iar femeile aveau obligatia perpetuarii speciei deasupra capului.
Acum suntem intr-o lume moderna in care muschii barbatesti nu mai folosesc nici macar la cumparaturi, cosul fiind usor de impins de amandoi. Astazi barbatul si femeia sunt cam egali si la munca dar mai ales acasa. O sa zica lumea iar ca sunt gay dar d'aia nu mai pot eu. 

Care-i cea mai faină parte în a fi bărbat? Dar cea mai nasoală?

Cel mai fain este ca noi putem face pipi la gard fara griji. Ma bucur de chestia asta ori de cate ori sunt in intimitatea gradinii de la tara si abia astept sa fac asta si cu Luca. Poate o avea vreo legatura cu ancestralul semnat al locului de la homo sapiens, nu stiu... Dar e marfa. 

Cel mai nasol e ca simt presiunea ca "barbatul tre' sa tina greul casei".  Ma refer la bani aici. Am ramas cu ideea asta de doi lei de la strabunii mei ca barbatul isi rupe carca muncind ca sa "puna o paine pe masa". Sunt cumva sortit pensionarii intr-un loc sigur de munca doar ca sa imi satisfac stramosii. Creativitatea si libertatea mea stau blocate intr-o "paine mai buna" pentru familia mea. Momentan, cu toate ca stiu ca gresesc, nu pot trece peste asta si peste rata la banca. Sunt blocat aici. Desi Del munceste si ea de ii sar capacelele, eu tot simt ca doar eu am responsabilitatea banilor. Nu stiu ce m-a stricat in halul asta. 


Cum e cu inițiativa în abordare? 

Ce abordare? Daca vorbesti de abordat femeile la agatat cred ca trebuie sa faca primul pas cel care este mai interesat. Daca se astepta dupa barbat ( cum se zice in clasicismul de cacao ) se poate ca omul sa fie orb si sa nu vada ocazia. In felul asta s-ar pierde multe. De exemplu, daca Delia nu avea inspiratia sa imi arunce un comentariu care mi-a starnit interesul pe blogul meu foto nu am fi fost impreuna. Crezi ca mi-a pasat cine facut primul pas?!? No fucking way!


Dedi Grigoroiu
(de pe mobil)

2 comments:

  1. Si mie mi s-a parut interesant tipul la inceput. Mi-a atras atentia tot prin faptul ca posteaza pe o tema nespecifica barbatilor. Intre timp nu-mi mai place. E ca o prajitura prea dulce. La prima lingurita ti se pare fantastica dar dupa a zecea ti se face greata de atata dulce. Prea le ridica in slavi pe femei, poate pentru ca a vazut ca in felul asta primeste atentie sau... cine stie... Nu suntem cu nimic mai bune pentru ca putem aduce copii pe lume. Sunt mame adoptive mai bune si mai dedicate decat mame care nasc pe banda. Nu se face bonding alaptand. Cunoasc mame care alaptau si care vorbeau in timpul asta la telefon. Ce mai bonding!!! E la fel de cliseist ca si ala care vrea sa-i nasca nevasta baiat doar ca foloseste niste clisee noi, revolutionare vericule!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Chiar dacă uneori folosește clișee, cum spui tu, mie îmi prinde tare bine să îl citesc. E ceva proaspăt, nou, în marea de clișee pe care le scriu mamele. Deși nu sunt de acord cu tot ce scrie, nu judec un blog după câteva articole articole care nu îmi plac sau mi se par prea siropoase. Nu mă interesează laudele la adresa femeilor, ci experiența pe care o expune cu talent. Și nu cred că laudele astea îi aduc mai mulți cititori, ci felul în care scrie.

      Delete

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (2) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (1) copii (68) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (10) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (77) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)