Homeopatie

Daca tot mi-am pus toti binefacatorii de 6.60 lei in cap, de ce nu mi-as mari fan clubul calcand pe bataturi si alta categorie. Vai mie, mai am si un numar deloc neglijabil de prieteni in aceasta categorie. Acum sa-i vedem. Prietenii la opinii contrare se cunosc.

Ma tin de foarte mult timp sa scriu despre homeopatie dar, dupa cum puteti observa, una zic, alta fac. Asa sunt si in viata. Sper sa nu-mi citeasca blogul careva care m-ar putea angaja vreodata.

Nu cred in homeopatie sau ma rog, nu cred in puterea vindecatoare a homeopatiei - exceptand placebo, in ala cred cu tarie si cu cea mai mare seriozitate, de aia niciodata nu merge la mine. Contra nu sunt, nu vad de ce as fi contra amestecului de apa cu zahar. E foarte ok, il folosesc si eu uneori la glasat prajituri. Se pare ca altii se vindeca de pneumonii, anemii si cancer cu el, sa fie sanatosi.

Eu una nu reusesc deloc sa cred in asa ceva. Nu sunt nici un fan devotat al medicinei alopate; ma feresc ca de foc de excesul de medicamente, mai ales la copii. Dar de aici pana la a ma lecui de toate cu niste zeama dulce, mai am.

Am observat ca e confundata medicina naturista cu cea homeopata. Eu incerc sa nu le incurc.
Daca medicamentul contine extract / decoct / infuzie / etc din  planta a, planta b, planta c, apa, alcool si un pic de zahar  - e medicament naturist
Daca medicamentul contine substanta activa intr-o proportie infima - vedem pe larg ceva mai jos in ce hal de infima - , apa , zahar, alcool - e homeopat. Sau lichior contrafacut. Your choice.

Inceputurile au fost bune, as zice eu. Pe la sfarsitul anilor 1700, medicina avea niste practici jalnice, invazive si nu prea eficiente. Ne aflam in plina era a lipitorilor, ventuzelor, sangerarilor de orice fel; cumva mintile luminate ale acelor vremuri decisesera ca raul trebuie scos in orice fel din chip; asa ca de obicei, indiferent de boala, ti se lua ceva sange, ti se dadea un purgativ zilnic, sa scoti raul si pe fund, erai infofolit in carpe sa asuzi, te mai trezeai si cu un set de lipitori pe piept. Adaugati la astea injectii cu nitrat de argint, pilule cu mercur si dracu stie ce alte tampenii ti se ofereau drept salvatoare si veti intelege de ce probabil aveai mai multe sanse sa te insanatosesti de unul singur, ascuns intr-o pestera, decat inconjurat de cei mai buni medici ai orasului.

Samuel Hahnemann (1755-1843) era un medic german care a decis ca puterea de vindecare sta in corpul uman, nu in leacuri. Foarte frumos concept. A decis ca organismului ii trebuie doar un mic stimul sa inceapa procesul de vindecare - nu inteleg de ce dracului  A MOTHERFUCKING CHICKENPOX ERRUPTION nu era deja un mic stimul, de trebuia sa zgandari organismul cu miliminiabsurdomicronul tau de substanta homeopata.
Asa ca de aici a pornit unul din principiile de baza ale homeopatiei: iei o substanta activa si o diluezi la infinit - I'm serious about the infinite part :)) - pana cand obtii ..aaa... un ocean. Nu, scuze. O sticluta cu apa, zahar si sanatate curata. Fizic vorbind e imposibil, apropos. Noroc ca nu stim fizica, ne-am fi panicat.

E imposibil pentru ca, de exemplu:
Nu poti dilua ceva la infinit. Cand ajungi la nivelul molecular, ori ai o molecula, ori n-ai o molecula, e chiar asa de simplu.
Diluezi pe o scala de 1:10, iti iese ceva de "low potency" conform principiilor.
Hahnemann insista pentru un efect bun pentru o concentratie, pardon, invers, o diluare de 10⁻⁶⁰
Asta inseamna ca pentru a consuma o singura molecula din substanta initiala, pacientii ar trebui sa inghita substanta egala cu masa pamantului x 1 milion.
Oscillococcinum, adica prostia aia de mi-o recomanda toate farmacistele plus un numar destul de ingrijorator din mamicile pe care le cunosc, pretinde sa aiba o dilutie de 10⁻⁴⁰⁰ . Deci pentru a il obtine, savantii ar trebui sa ia o molecula din substanta activa (ok, easy part) si sa il dilueze intr-o cantitate egala cu intregul univers, inmultit cu 10^320.

Va intrebati careva cum e asta posibil? Like, ever? Sau faceti toti ca baba Tanda, "lasa maica, e savanti, stie ei"?

Substantele active care or fi? De obicei sunt o substanta toxica pentru ca asta e principiul: stimulam organismul cu o particula infima. Dintre cele mai uzuale sau ma rog, cele traditionale ar fi matraguna (e ok, a mancat var-meu o tufa intreaga si a scapat, nu muriti voi de la o picatura intr-un univers de apa), diverse alte plante, minerale, extract din secretiile gonoreice, (casca gura mare si lasa fitele, te rog) si...ta-dam...APA. Apa diluata in apa cu inca niste apa.

Mediul de conservare e compus din...apa (te asteptai?) si alcool. Nu stiu ce poate conserva, dar fie. Majoritatea mixurilor pentru adulti contin 40% alcool si 60% apa deci ajung cam pe la nivelul unei tuici slabe oltenesti. E si zahar pe acolo, da. Si SUBSTANTA ACTIVA.

Odata obtinuta substanta finala la dilutia corecta (adica da, odata ce iei cateva catralioane de universuri de apa si le amesteci cu o molecula de gonoree), intervine un al doilea procedeu, la fel de important si de bizar ca primul. Nu stiu cum dracu se traduce in romana, dar in engleza e "sucussion". Se ia recipientul (in mod uimitor o simpla fiola, vezi ce univers mic avem?) si se zgaltaie bine de un anumit numar de ori. Sau se loveste de o bucata de lemn. Am citit, nu exagerez, vreo 18 siteuri deja si nu reusesc sa se puna de acord cu un mod corect sau un numar de scuturaturi. Cel mai des am intalnit cifra 10. Fie, zece sa ramana. Deci iei fiola si o zgaltai de 10 ori. La unghiul corect. In recipientul potrivit. In modul perfect. Altfel nu iese.

Inainte erau facute de mana. Acum , destul de previzibil, sunt zgaltaite mecanic, de roboti industriali. Concluziile le trageti voi. Eu inca incerc sa imi imaginez o hala intreaga plina de brate de metal zgaltaind pe ritmul unei mantre eprubetele.

Hahnemann fiind nascut in 1700 avea alte idei. COnsidera ca totusi diluarea se poate face la infinit si ca oricand vei avea ceva ramas din substanta activa. Acest considerent avea sa fie spulberat de ceea ce este cunoscut astazi (dar se pare de din ce in ce mai putini dintre noi) drept constanta lui Avogadro. Daca va imaginati ca ma apuc sa o explic si pe asta va inselati, si eu am luptat cu stiintele exacte ca porcul cu dovleacul. Rezumand pe ceea ce ne intereseaza: dupa un anumit grad de diluare, substanta initiala (aia activa, miraculoasa, etc) dispare. Ramai doar cu apa. Asta ar fi trebuit, intr-o lume normala, sa zgaltaie serios homeopatia. Din contra, i-a dat un nou avant. Iata, substanta toxica dispare cu desavarsire! (adevarat). Ramane doar efectul vindecator!

In mod destul de surprinzator pentru mine cel putin, asta a servit si drept principal argument cand mii de oameni au incercat sa se sinucida sau macar sa pateasca dracului ceva, inghitind in public litri intregi de medicamente homeopate sau pungi de bilute. Care somnifere, care diuretice, care laxative. Nu s-a intamplat nimic; probabil totusi au facut carii de la atat zahar.

Din toate principiile homeopatiei, cam toate scartaie, exceptand unul. Principiul similaritatii e cam subred, se aplica din 2 in 14. Principiul diluarii infinite era minunat daca nu aparea nenorocita asta de matematica cu logica ei cu tot. Si restul de principii sunt mai degraba filozofice decat medicale. Eu sa fiu sincera ader din tot sufletul la unul: la capacitatea uimitoare a corpului uman de a se vindeca singur, la forta regenerativa.
Miracolul pe care si-l aroga unii si altii, de la homeopati la alopati, de la bisturiu la buruieni, de la troite la mantre, e posibil sa fie doar miracolul propriei noastre existente.

Eu una nu inteleg nici furia contra homeopatiei. Sa interzicem, sa oprim. Sa interzicem ce? Apa cu zahar? Credulii? Miracolele ieftine? Pai de ce. Sunt benefice tuturor. Majoritatea povestilor de succes cu homeopatia pe care le-am auzit au fost "inainte, cu medicamente, imi trecea raceala in 3 zile. Acum imi trece in vreo 7 zile, dar macar nu mai bag antibiotice ci doar homeopate".
Si fara nimic tot in 7 iti trecea. Dar da, daca te ajuta la mansarda, sa crezi ca te vindeci mai repede, ia-le. Pe mine nu ma ajuta, tocmai pentru ca eu chiar cred in puterea sugestiei si autosugestiei. Pe mine una ma ajuta sa nu dau banii pe prostii si sa-mi refinantez ratele. Insa nu, nu vad de ce am lupta contra apei cu zahar. Macar e inofensiva. Mai tine cineva minte draciile alea de pastile de slabit cu mercur? Nu mai bine rontai niste zahar?  Ca sa nu mai zic de copii. Da, intre cineva care baga pe banda antibiotice in amaratul de copil la orice muc si cineva care-0l trateaza cu Oscillo, ma gandesc ca pe termen lung mult mai sanatos va fi cel cu Oscillo. Numai sa nu dea in diabet de atata putere vindecatoare, dar in rest, clar e mai bine. Pentru ca daca stai si te uiti la el si astepti sa ii treaca esti brusc pus la zid de restul. "E racit? si ce-i dai? nimic?! cum NIMIC?!" asa ca pentru a scapa de ingrijorarea absolut nefondata de multe ori, inventezi un leac. Ii dau ceai de nu stiu ce. Ii dau nu stiu ce frunza. Sau, si asa inchizi gura tuturor, "eu merg pe homeopate". E ca un fel de a doua religie. Cand zici ca nu crezi in Dumnezeu, esti frecat la cap dar de ce, dar cum, dar din ce cauza. Cand zici totusi ca apartii unei religii, esti brusc lasat in pace. Sarbatoresti Pastele? Nu, sunt musulman. Pam-pam.

Asa si cu homeopatele. Nu cred in ele. Am descris mai sus de ce nu cred in ele. Consider oamenii care le vand oameni destepti. Si cam atat. E foarte posibil sa-mi deschid si eu un magazinas de homeopate vreodata. Apa am, zahar am, universul mi-e inainte, fiole imi mai trebuie.