Eu descopar formatiile cam la 10 ani dupa prabusire / disparitie / invechire / etc.
De aici si imensele mele drame de-a lungul timpului.
Cand aveam vreo 9 ani il zbarnaiam pe taica-meu intreband cand vin Beatles in Romania. Tata, fara chef, mi-a raspuns sec"Nu mai vin."
"De ce?"
"Au murit."
"Toti?!"
"Toti."
Jale mare. Jale la fel de mare chiar daca am aflat ca doar unul murise.
Cativa ani mai incolo, televiziunea difuza in draci Queen. New love, new heartbreak. Si-ala era mort.
Cativa ani si mai incolo, Nirvana peste tot. Sa mor daca am facut vreo legatura intre tricourile negre cu Kobain si vreun posibil eveniment funest. Ati ghicit, crapase si ala intre timp.
Fast forward catre 16 ani, Metallica isi anunta primul concert in Romania. Scotocesc toate sursele de informare sa ma asigur ca sunt inca vii si apoi imi iau bilet. In continuare nu sunt mare fan dar m-am dus :)
John Bonham. "Da, a fost un muzician excelent." "A fost?!"
Alice in Chains. Vai ce fain, ha, ce voce. Cum, e mort? E MORT?!
Anul asta, Foo Fighters. Vii insa si-au atins peak of glory prin '90. De unde dracu sa stiu. Well, imi plac si acum. Bine ca nu-s morti.
Si in final, alaltaieri, Queens of the Stone Age. Nici nu cred ca vreau sa stiu daca-s vii toti lol.
va las cu noile mele fixatii:
:)))))))))))))) tot asa descopar si eu cate o muzica dupa ce altii s-au saturat de ea. dar m-am consolat cu ideea ca eu oricum sunt intarziata si doar ma bucur de muzica.
ReplyDeleteapropo, de Bonham inca nu stiam ca s-a dus
Astept cu nerabdare sa-l descoperi pe Fuego
ReplyDelete