04 February 2017

Zile de purpură

Până și soacră-mea s-a prins ce e cu legea și protestele. De fapt, sună foarte derogatoriu ce am zis. Soacră-mea nu e o ”până și”. Ne-a surprins deseori cu părerile ei pertinente și instinctele ei sănătoase. Drept e că uneori are derapaje, de exemplu când a crezut că Băsescu are o flanea fermecată, dar oameni suntem, unii cred în fabrici de genii, alții în homeopatie, nah.
De data asta a surprins perfect din colțișorul ei de lume atât de blamată în ultima vreme, de pensionar mic, sărac și PSD-ist (cam agnostic politic din fericire), esența ultimelor zile:
”Ne-o păcălit, ai văzut? Mi-o dat o sută de lei la pensie, au lăsat studenții să meargă gratis cu trenul, și au zis că ne prostesc pe toți. Ne-au păcălit.”
În ultima vreme trec prin o mulțime de stări. negative. Nu mi-e bine, cum dracului să-ți fie?

* m-a scos din sărite traseul infantil-emoțional al multor cunoscuți, care a mers cam așa:
1. Nu mă duc la vot, deoarece sunt scârbit de plaja de alegeri și e sub demnitatea mea să ofer iar un vot negativ.
2. Ce, au ieșit CEILALȚI?! Ce oroare!
3. Ce, au decis CEILALȚI? HUĂ, ieșiți din casă dacă vă pasă, eu ies, numai eu contez și musai dacă mă dau cu curul de pământ 1 zi toți mă vor asculta.
4. Fuck it, emigrez.
Merci, coaie, for your input. Util și matur mai ești. Unde dracului crezi că pleci? Ce soluție mai e și asta? Stai naibii acilea, protestează cât poți și DATA VIITOARE VOTEAZĂ ȘI TU.

* atât de mocirloase-s apele, atât de fățiși hoții, atât de lipsit de perdea e jaful. Am reușit să ajung de două ori la proteste, de fiecare dată în trecere. Practic am bifat cumva, în drum spre casă. De fiecare dată m-am întors plângând. Noroc că n-am stat mai mult din punctul ăsta de vedere, cu atâtea smartphoane și camere frumos îmi stătea să mă vadă careva cu mucii pe fular. Un amestec de amărăciune, deznădejde și disperare. Nu exagerez. Mă uitam la toți tinerii ăștia din jurul meu, care muncesc zi lumină și se îngrămădesc cuminți în metrouri, mă gândeam la motivele pentru care scandăm cu toții. Mi se rupe inima de durere. Mă gândesc la ei, la așa zisa bulă, care de fapt devine un soi de nucleu utopic, de oameni care vor să câștige, nu să li se dea, să muncească, să achite taxe, rate, școli, să primească respect. La toți copiii ăștia umpluți de mâzgă și spurcăciune în ultima vreme, porcăiți de toate scursurile - răgălii, lepre, putori. Which brings us to....

* tata. Cine căcat m-a pus să-l bat la cap să-și facă cont de Facebook nu știu. Doar îl cam ginisem de pe când căuta înfrigurat porcăriile alea de TVuri - blocate dintotdeauna la mine în casă - cu scuza că ”îl distrează”. Îl sedează și-l îndobitocesc de fapt. Vorbesc serios. Am avut un tată care citea cărți, asculta Beatles și inventa truse de geometrie. Acum am unul care dă share la chestii despre reptilieni, Iohannis cel cu 6 case (tata uită în inocența sa că a avut vreo 4 pe mână și dă să și-o ia pe următoarea, tot profesor fiind), Soroș și snobii imbecili din piață. Adică eu. Eu sunt o snoabă imbecilă plătită de Soroș.

Așa că i-am dat unfollow. Am avut o primă reacție de furie - cum Dumnezeu să nu mă întrebi măcar ? Cum crezi toate căcaturile? - care s-a stins repede. Doar n-ar fi prima dată când rămânem cam în curul listei de credibilități a părinților. Aia e. Oricum, o epifanie politică pe final de viață e puțin probabilă și vag utilă.

Soțul meu a avut o întrebare bună. Oare chiar suntem atât de neprihăniți. Oare câți din piață n-au negociat o șpagă mică să scape de o amendă, să nască în spital de stat, să le meargă un dosărel mai repede. Adevărat, dar insuficient. Asta cu ”să ridice primul piatra cel fără de păcat” merge doar dacă ești Iisus pe-un munte. Nu dacă ești o șleahtă de nehaliți, puși pe făcut bucăți o țară. Deci dacă ați comis-o totuși, mai mărunt, dar sunteți în piață, sus pancarta, jos rușinea și să ne fie de băgare de seamă pentru viitor. Să fim mai buni ca noi. Mai curați ca ei suntem siguri.

2 comments:

  1. Corect apoi mă întreb cum mama naibii chiar și oamenii cu o brumă de educație se pot lăsa așa ușor imbecilizați, chiar și părinții noștrii.

    ReplyDelete
  2. Corect apoi mă întreb cum mama naibii chiar și oamenii cu o brumă de educație se pot lăsa așa ușor imbecilizați, chiar și părinții noștrii.

    ReplyDelete

Facebook

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (8) adoptie (2) AION (1) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (5) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (2) cărți traduse (3) coada-coada (1) concediu (7) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (4) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (16) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (6) film (5) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (2) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (15) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (17) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) roborock (1) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (5) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (7) wow (1) WTF (26) www.davidkinsella.com (1)