15 September 2015

O cultura a falsului

Am primit si a treia mapa de lucrari a copilului meu. Vi se pare ca suna pompos si ridicol? Asa si este. Primele doua mape de lucrari le-a primit la cresa. A treia mi-a fost inmanata astazi.
N-am absolut nici un chef sa agat vreuna dintre lucrari pe vreundeva. Si asta pentru ca stiu ca nu-s ale lui. Imi cunosc suficient de bine copilul incat sa stiu ca in vecii vecilor nu ar putea sa coloreze cu linii atat de expert trasate (numai in contur! sa nu depasim conturul! radem glumim, dar stam in perimetru) sau sa ii faca un fel de origami bidimensional cu atata indemanare. Deci anul acesta, am primit mapa de lucrari a doamnei educatoare, ca si in ceilalti ani.

Si zau daca ma intereseaza catusi de putin cat de bine stie sa coloreze gargarite o femeie de 68 de ani sau cat o avea.
Am rasfoit-o insa. Unele "lucrari" sunt facute integral de adult. In altele se mai zareste copilul ici colo, corectat sau dirijat asiduu insa. De exemplu astea-s amprentele lui, de pe tabloul cu un copacel, dar nici prin cap nu i-ar trece unui pici de 4 ani sa si le apese atat de simetric pe hartie, trei pe o parte, trei pe alta, doua in varf si o frunza decorativa stilizata frumos pe tulpina.

Iar rahatul asta de "mapa" ma intristeaza putin. Pentru ca m-as fi bucurat teribil sa zaresc stangaciile copilului meu, sa il ghicesc pe el cu ideile lui, incercarile lui, eforturile lui, cu dar imi e teribil de greu sa le ghicesc ici colo sub corecturile si adaugirile doamnei, intre atatea linii de contur, limite, granite si tipare. Diferentele dintre cum deseneaza acasa si ce "rezultate" ni se prezinta la sfarsit de an sunt frapante. Asa se face ca pastrez mai degraba mazgalelile de acasa sau lucrarile mai imperfecte, in care parca imi mai zaresc oarcum copilul. La astea, la sirurile nesfarsite de buburuze si copacei perfecti, rareori ma uit.

Si stiu si de ce i le-a facut doamna. Ca sa iasa frumos. Pentru ca se adreseaza parintilor - iar parintii vor sa vada lucruri frumoase, nu musai reale. Si sa fiu sincera, vad in tot teancul asta de lucrari pompozitatea si falsul care se imprima ulterior muncii si rezultatelor adultilor. Ne tot minunam atat de atatia ministri plagiatori. Poate nu-s plagiatori. Poate a venit si la ei doamna si le-a zis "cum sa iesi tu cu porcaria asta, te rade lumea. Lasa ca ti le fac eu. Nu conteaza sa fie al tau, conteaza sa iasa frumos".

Si frumos a iesit.

5 comments:

  1. Buna! Ati discutat cu d-na educatoare despre aceste lucruri, despre dorinta dvs. de a vedea lucrarile autentice ale copilului? Daca da si daca nu ati avut succes, va inteleg si imi pare rau. Daca nu, atunci vina nu e a educatoarei. Ea ofera ce i se cere de la majoritatea parintilor.

    ReplyDelete
  2. Discutat anul trecut, mai incerc si anul asta. Discutia de anul trecut se pare ca a avut drept rezultat mapa de azi :))

    ReplyDelete
  3. @Iulia - parerea mea este ca vina este in principal a educatoarei. Putem intra in discutii lungi, care se rezuma pana la urma la legatura ou-gaina, parinte absurd sau sistem scolar absurd, insa abordarea simplista "ofer ce mi se cere" nu e ok aici. Daca nici la nivel de gradinita nu se poate, atunci nu se mai poate la nici un nivel, niciodata in viata. Problema este ca implicit se merge pe artificial, pe fals, pe pacalirea reciproca si naturalul devine o exceptie sau este primit la cerere. Dupa gradinita drumul e ingust - premii, concursuri, olimpiade, meditatii, bac - un mecanism defect ce nu poate fi schimbat peste noapte. Dar la gradinita? Care e miza? Nu ar fi vina invatatoarei daca ar fi incercat sa lase copilul sa evolueze si dupa ce parintii "pretentiosi" ar insista "pe rezultate" ar trece la planul B - desenam cu mana Doamnei. Dar cand din start expune cu mandrie niste facaturi, atunci vina e a educatoarei.

    ReplyDelete
  4. Ciudat, eu primesc lucrari de-ale fiica-mii care-s sigur ale ei, ca se vad toate stangaciile. Nu se sisez vreo interventie pe-acolo. Nimic simetric, etc.

    ReplyDelete
  5. pai Dara, de aici deduc ca nu avem aceeasi educatoare :)

    ReplyDelete

Facebook

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (8) adoptie (2) AION (1) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (10) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (5) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (2) cărți traduse (3) coada-coada (1) concediu (7) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (4) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (16) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (6) film (5) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (2) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (15) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (17) nutritie (2) oameni (68) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) roborock (1) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (5) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (7) wow (1) WTF (26) www.davidkinsella.com (1)