23 January 2014

Scrisoare catre regii mei.

V-am spus mai deunazi ca sunt invitata la o conferinta pe tema cresterii fetelor si ca ma duc. Nu ma duc pentru ca-mi doresc si o fata, nu ma duc ca sa inteleg mai bine mamele unor fetite. Ma duc pentru ca sunt femeie iar tema de discutie vizeaza tot femei. Viitoarele femei.
Nu stiu daca am mai povestit cum am ajuns eu sa spun ca vreau sa am fata cand eram insarcinata. Nu stiam inca ce e si raspundeam sincer la intrebarile despre ce mi-as dori sa fie "orice, sa fie sanatate". Si am inceput sa primesc incurajari sau un fel de complimente insultatoare (paradoxal, dar da, poti sa incerci sa complimentezi pe cineva atat de had incat mai bine-l faceai bou, iesea mai fericit), anume:
- Nu te teme, sigur iese baiat.
- La cat esti tu de misto si apriga nu iese fata.
- Tinem pumnii sa fie baietel.
- Lasa ca iese cu cuc, nu-ti fa griji.


Ce griji? De ce sa ma tem? Cum adica fac baiat pentru ca sunt misto? Fete fac doar blegele anoste? De ce m-as teme sa fac o fata? Si am protestat, spunand ca imi doresc o fata tot atat de mult pe cat imi doresc un baiat. Si am primit priviri glumete cu un licar de neincredere in ochi. Ceva de geul "ei cacat, zici tu asa, de politete, normal ca vrei baiat. Cine si-ar dori o fata?"

Si din momentul acela mi-am dorit cu indarjire o fata . M-am umplut de ura. In acele prime luni pana sa aflu ce aveam in mine, ma gandeam ca poate port in mine un sambure de fetita, crud si nevinovat, un sambure de fetita care poate intr-o zi va dansa, va visa, va scrie, va iubi. Si ca toti boii astia nu o vor by default, ca o vor sa NU existe acolo, samburele meu, pentru ca nu e un sambure cu cuc. fara sa o cunoasca, fara sa o stie, fara sa fi apucat sa existe, sa deschida gura, sa traga aer in piept, sa auda un sunet, sa scoata o vorba, si totusi sunt incurajata ca poate ea nu e acolo, asa, in virtutea unor coisme precambriene.

Apoi am aflat de Alexandru, pe care l-am iubit cu toata inima mea din prima secunda. Fetita a ramas doar la nivelul de amenintare teoretica ( "dar eu TOT as vrea si o fetita")

Inainte sa trageti concluzii pripite, voiam sa va reasigur ca datatorii de complimente tampite (de genul "esti prea misto sa faci fete", asa cum spui cuiva "esti prea destept sa nu stii sa te incalti singur") nu erau niste mosi Ioni Roata din 1455. Cand poate intr-adevar facutul de fete era pagubos economic. Avem sute de ani in spate de cumparat barbati si de cedat mosteniri, pamant, averi si case familiei care are norocul de a avea copil cu coaie.  Ok, nu mai e cazul. Exceptand mici chitibusuri de genul rochia miresei, lumanarea nasilor, totul are acum alte criterii. Socrul mic nu mai da 5 pogoane din pamantul lui, decat daca musai tine. Fata nu mai pleaca cu paispe paturi de lana si 45 de perne dupa ea. Deci necazul asta, ca daca ai fete te cam chelesc cand le mariti, se poate inlatura.

Mai exista fireste si coismele, pe care nici nu ma chinui sa le dezbat. Provin din minti intunericite si din complexe sexuale probabil indreptatite de vreo natura cu un simt al umorului cam sec. Sunt destul de sigura ca oamenii care-mi citesc mie blogul nu considera ca un barbat adevarat face doar baieti.  Sunt destul de sigura ca daca sunt totusi cativa care cred asta, spunandu-le ca-s niste pitecantropi obtuzi ii mai indrept spre alte zari blogosferice.

Si mai exista si motivul invocat cel mai des in mediul contemporan si cat de cat elevat: Dar e atat de greu sa cresti fete.

pai de ce e atat de greu? Nu cumva e atat de greu pentru ca facem noi sa ne fie si implicit si lor sa le fie mai greu? Nu cumva ancestrala obsesie a himenului, asocierea sexului cu pangarirea, rusinea, scarba, agresiunea, ne fac sa incastram fetitele intr-un fel de gineceu ridicol, de la nastere pana la mult ravnita nunta?
Odata a venit o prietena de-a maica-mii cu fiica-sa de 13 ani pe la noi. Aia si-a dat jos cojocul dand la iveala un burtoi cat toate zilele. Statea sa nasca. Jenata, mama-sa a explicat ca a lasat-o la tara si acolo, inocenta fiind, s-a tot jucat cu un var...s-a jucat azi, s-a jucat maine, ea nu stia ce face si voila. Maica-mea a intrebat mormait, trecand peste jenibilul situatiei "dar nu i-ai spus si tu una alta..." la care cealalta a exclamat, umflandu-si la loc penele pana atunci pleostite de closca virtuoasa: "Cum sa-i spun asa ceva! dar e rusine!"

Oameni buni, fetitele voastre se vor face mari. Ovarele lor vor creste, sanii le vor creste, vor avea par pubian, ciclu menstrual, vor avea vise erotice, vor avea dorinte, si vor avea si capacitatea procreativa inainte sa apuce sa le ajunga din urma capacitatea mentala de a ingriji un copil. Maturizarea noastra sexuala ca femei nu este o rusine. Nu este o dovada de promiscuitate, nu e samanta satanei, nu e cateaua care ridica coada si alte mormaieli din tenebrele tampeniei populare. Crestem. Suntem femei, am fost fete. Intr-o tara in care avortul ramane principala metoda de contraceptie - desi prost spus, din moment ce conceptia deja a avut loc - , pudoarea sexista care tine fetitele intr-o bajbaiala si o nestiinta totala vizavi de sexul lor si al altora e un pacat de moarte. E mai simplu sa educi decat sa certi si mai eficient sa previi o sarcina decat sa ucizi un copil nenascut.
Vreti sau nu, vor fi toate femei. Se vor indragosti si vor suferi si vor fi dezamagite. Vor avea orgasm, unele da, unele nu, unele des, unele deloc. Daca reusiti sa treceti de fiorul de scarba care va cuprinde privind catre fetita cu codite si imaginandu-v-o femeie, se cheama ca ati evoluat un pic.

Nu cumva e mai greu pentru ca le fortam de mici in niste forme prea inguste? Nu cumva e mai greu sa cresti fete pentru ca mai intai trebuie sa le bagi in cap cu de-a sila ca sunt mai pretioase, mai sensibile, mai fragile, mai impractice, mai zapacite, mai tampe, si apoi sa te plangi ca nu stiu sa conduca o masina, sa schimbe un bec sau sa pastreze un job?
Nu cumva e mai greu si mai costisitor sa ai o fata pentru ca mai intai a trebuit sa-i bagi in cap ca musai pentru a fi placuta are nevoie de elemente ajutatoare, de rochite care sa nu fie vreodata rupte in joaca, de papusi mereu si mereu mai dragute ca ale altora, de pantofiori de lac care n-au voie sa se murdareasca in praful drumului?
Nu cumva e mai dificil cu fetele pentru ca e mai greu sa lipesti la loc ceva ce-ai facut tandari?
Nu cumva e mai greu sa intelegi pe cineva neinteles la randul sau?

Eu am avut o sansa excelenta - anume aceea de a creste intre baieti. Asa e, nu stiu sa fac fundite. Nu stiu sa joc ata. Dar stiu orice altceva. Am putut sa alerg fara sa mi se urle ca-mi rup volanele rochiei de la matusa Aglae. Am putut sa desfac bucati o masinuta si sa o lipesc la loc. M-am jegosit groaznic, m-am umplut si de paduchi, am rulat, am cazut, m-am zgariat, mi-a trecut, am inventat, am cautat, am scotocit, am aflat, am ascuns, m-am catarat. De ce toate aceste activitati sunt vazute drept tipice baieteilor? Care-i problema pana la urma daca o fata alearga sau tipa?
Am vazut o mama in parc smulgandu-si cu oroare fetita de langa camionul de plastic al copilului meu. "Tu nu esti baiat! tu te joci cu papusile!" am auzit in timp ce o cara in urlete si suspine inapoi catre un carucior roz.
Si ce era daca punea mana pe nenorocirea de jucarie din plastic? ii cresteau coaie? Oare de-aia avea ma-sa mustata? Atinsese cand era mica vreo surubelnita?

Jocurile clasice pentru fetite mi se par tampe si sexiste. Sorry. dar tot ce invata e :
- sa imite activitati casnice de intretinere a casei si gatit, cumva cazand in sarcina ma-sii. Care ma-sa oricat de emancipata ar fi si oricate articole feministe de girl-power de pe Cosmo ar sherui pe FB tot se considera unica utilizatoare de aragaz si masina de spalat din casa. Cunosc o singura prietena (te pup, Oana) care i-a luat lui fi-su aragaz, masina de spalat, set de oale si cratiti de jucarie. UNA bucata prietena doar. Or mai fi si altele, dar eu nu le stiu.  Ma indoiesc ca David cel mic va deveni efeminat pentru ca s-a jucat cu un broccoli de plastic cand avea 3 ani. In schimb nu ma indoiesc ca nu se va uita ca curca in lemne la masina de spalat cand va fi burlac sau student.
- to get themselves pretty. Ai o papusa. Nu face nimic, sta in cur si e frumoasa. Ce poti face cu ea? O poti face SI MAI  frumoasa. Si atat. Saaaau poti sa te joci de-a mama, si o poti, vezi punctul 1, hrani, spala, etc. Da de-a tata de ce nu se joaca nimeni? Poate pentru ca e cam boring sa te joci de-a statul in fund la teve si sa strigi periodic "da si mie o bere, pisi"

M-am saturat pana in gat si de asocierea-cliseu fetita-printesa. Ok, stii ce-i aia o printesa? E una care sta intr-un turn si asteapta sa vina unul s-o bage in alt turn. Fuck it, seriously.
Da, ok, I got it, fetitele sunt frumoase, printesele si mai frumoase. Printilor cu bani le plac printesele frumoase si delicate si atractive si sensibile si fragile.
 Dar ce te faci daca totusi viata nu se rezuma la a fi frumos? Ce te faci daca - soc si groaza - fiica-ta NU va fi si in ochii celorlalti la fel de frumoasa la maturitate pe cat e in ochii tai? Da, ai citit bine, te-am intrebat ce te faci daca iese fie-ta urata. Ce te faci daca zeci de ani de zile i-ai bagat in cap ca singurul ei scop pe lume e sa fie atractiva fizic si ornamentala. Poti incerca, desigur, dar uneori un arac de vie nu reuseste nici chip sa fie ornamental. Ce faci daca ai trainuit o creatura sa fie exclusiv complementara cuiva si poate n-o sa aiba cui sa fie complementara? De ce sa crestem neveste, in loc sa crestem oameni?

Cum suntem noi, ca femei? Ce anume din caracteristicile noastre e chiar in codul nostru genetic si ce anume e inoculat de perfidie chiar de propriile familii? Suntem cu toatele fragile? Atunci cum ne vom descurca ca mame singure? Cum de vom descurca ca femei singure, pe picioarele noastre? Cum te astepti sa iti duci singura copiii la scoala sau pe tine insati la serviciu cu masina, daca ai hotarat deja ca esti by default tigaie la volan? Cum sa iei decizii, cum sa te impui cand inveti in cei mai importanti ani ai tai sa dai rotocol problemei in loc sa o ataci frontal, sa eviti, sa bati apropouri doar, sa ceri ajutor. Ce faci cand nu ai cui cere ajutor? Ulciorul cu "damsel in distress" merge doar cat esti o damsel in distress, dar vai, vremea si farmecul demoazelei trece si iata-te la 40 de ani singura si habar n-avand de nimic concret. Exceptand poate cum sa pui bigudiuri si cum sa barfesti.

Exista solidaritate feminina sau nu? Eu inclin sa cred ca nu, ca probabil totul se trage de acum zeci de mii de ani, cand toti barbatii trebuiau sa se adune si sa lase deoparte mai stiu eu ce ranchiuna veche, ca sa vaneze vreun mamut, dar nu era nevoie de mai multe femei pentru a face o ciorba din mamutul ala. Nu stiu de ce ideea de grup de barbati ma duce cu gandul la sleahta zgomotoasa si vesela, iar cea de grup de femei la o adunatura care susoteste si cloceste. De obicei aspecte complet lipsite de importanta ale vietii celor care nu-s prezenti.

Eu cred ca o fata trebuie sa afle, sa stie de mica, cat de pretioasa ii este propria persoana. Nu ca vorba goala sau ca slogan de lipit pe sapun cremos. Ci ca testament si ca leit motiv al propriei vieti. Orice s-ar intampla, ai suficiente resurse in tine sa te descurci singura. Fireste ca nu-ti doreste nimeni asta, fireste ca iti dorim cu totii sa te implinesti intr-o familie. Dar pentru a ajunge acolo trebuie sa fii tu implinita singura, dinainte de asta. Si daca nu merge ceva in acea familie, daca nu reusesti sau nu vrei sa ai o familie, tot femeie esti si tot intreaga esti, Cu sau fara copii, cu sau fara flori roz, cu sau fara barbat, trebuie sa poti sa-ti asiguri un trai multumitor. Trebuie sa-ti poti zbura visele pe propriile aripi. Si nu inveti asta intr-un mediu atat de restrictiv ca educatia oferita in mod curent unei "domnisoare".

Suntem in 2014 si totusi cand vine vorba de fete, le tratam de parca am fi inca prin 1300. Fetitele voastre vor fi femei. Vor fi procurori, vor fi avocati, vor fi medici, vor fi casnice, vor fi femei de serviciu, vor fi profesoare, vor fi bucatarese, vor fi mame sau nu, vor fi politiste, vor fi corporatiste, vor fi subordonate, vor fi sefe, vor fi programatoare, vor fi secretare, vor fi politicieni, vor fi votanti, se vor casatori sau nu, vor divorta sau nu, le va fi bine sau nu, vor ramane singure sau nu. Si au nevoie de voi sa le oferiti ochi deschisi si inimi tari, pentru ca viata e grea si prin ochelari roz si prin ochelari bleu.

Sunteti regi careva, oameni buni? Atunci nu mai cresteti printese.


11 comments:

  1. Ar fi util ca acest articol sa fie citit si de adolescenti si de parintii acestora.
    Colegii fiica-mii(baietii)nu o lasa sa joace baschet (cand ii mai lasa liberi profesoara de sport,cateva minute),sa arunce cu mingea la cos, pe principiul "fetele nu joaca baschet, fac balet".Mi s-a plans fetita, in masina, dis de dimineata.Ea fiind o zvarluga de felul ei.

    ReplyDelete
  2. eu zic ca aici se aude vocea mamei de baiat. sunt de acord in mare parte cu ce ai scris dar parca ai dus-o la extreme

    ReplyDelete
  3. Mama de baiat are si ea p**da. Prin nasterea unui baiat nu mi-au crescut alte componente si nu mi-au picat actualele.
    Just FYI :) Nu am inteles niciodata asta cu mama de fata / baiat. Dar promit sa revin asupra subiectului si daca voi avea o fata.

    ReplyDelete
  4. Sa ma pui la socoteala,da? Fi-miu a avut primele jucarii de toddler umblator,matura,mop si galeata :)) si de craciun i-am luat o bucatarie cu accesorii.are si stand de scule,mestereste la amandoua.se joaca si cu aspiratorul.nu avem o problema cu asta.Si da,ne dorim foarte tare si o fetita,pe care daca o vom avea,sigur nu o imbracam 90% din timp in roz,pentru ca exista si alte culori la haine :)))

    ReplyDelete
  5. Am o fetita dupa 3 ani de tratament si spun cu mana pe inima ca m-a durut undeva ce o sa iasa. E sufletul meu si o imbrac in ce culori vreau eu, incercand sa evit rozul cat mai mult, care pur si simplu nu-mi place. Articolul tau mi-a adus aminte de un Craciun cand eram micute, eu si sora mea si am fost intrebate ce dorim de Craciun. Un tren, am zis eu iar sora mea mai mica, un camion. Si asta am primit :)

    ReplyDelete
  6. un articol cu coaie, super tare, te-am adaugat pe blog-ul meu la Pagini pe care le urmaresc. Sunt mama de fetita si sunt de acord cu tot. Dar, te rog, scrie un articol si despre mama-de-baiat, ca specie separata in sine, unde baiatul este considerat net superior unei fete, i se interzice sa planga ca doar "barbatii nu plang", i se smulg aripile mov de fluturasi de la costumul de serbare al fie-mii nu cumva sa devina gay copilul. Baieteii de varsta fie-mii (2.5ani) s-au jucat la noi in casa cu bucataria si oalele de care ea nu se atinge, cu niste carucioare -unul de cumparaturi si unul de bebelusi- aruncate printr-un colt. Astept cu interes un astfel de articol.

    ReplyDelete
  7. Foarte bine spus. si la obiect. desi se pot spune inca multe despre preconceptiile si balivernele in care se cresc copii in ziua de azi. Pe principiul femeia e egala barbatului se merge doar cand barbatii sufera de depresii postnatale ca tembelii (din cate stiu eu ei nu pot naste, so wtf is wrong with you), cand se simt ei ca fac prea mult si vezi doamne, femeia trebuie sa si munceasca on top of raising children si job, alaptat si tinut casa in picioare.da, e o mentalitate stupida care se alimenteaza de reclame si mesaje subliminale, religie, minti inguste si lene. de ce sa imi invat fata ca trebuie sa munceasca sa obtina ce isi doreste (fericire, casa, masina, bani, orice) mai bine o invat sa fie printesa si sa astepte la fereastra printul fermecat calare pe cal alb (de firma si shiny daca se poate, care face zgomot fain cand printul calca acceleratia)? ca e simplu de aia. si ca doar aia se stie. ar trebui sa crestem oameni, ai spus perfect asta. si din cauza ca nu se educa oameni, se educa barbati si femei, se intampla ca un / oprint / printesa cu un om sa nu se poata intelege, ba mai fac si copii si apoi ajung sa isi dea cu subsemnatul pe invers (a se citi divort), ca sa se poata mira societatea ca de ce exista rata de divort asa mare. Eu sunt mama de fetitza si sper sa reusesc sa o cresc un ome sanatos si fericit care sa nu aiba frici si preconceptii despre cum ar trebui sa isi traiasca viata. sa fie capabila sa ia decizii si sa isi construiasca viata asa cum simte, sa nu ii pese atat de mult de ce zice lumea ca ar trebui sa faca. ai punctat excelent ideea de sexism, as adauga ca asta e incredibil de mult alimentata de reclame. uitati-va la un calup publicitar pe un canal tv pt copii. jucarii pt fetite = papusi care fac caca si pipi , jucarii pt baieti = chestii educative si logice. deci, "sunt fetita, deci trebuie sa stiu sa schimb chestii pline cu fake poop si sa alimentez chestia care le produce" & "sunt baiat = trebuie sa fiu puternic sa stiu sa construiesc, sa judec, etc". I rest my case for now. sunt curioasa si eu de un articol pt mame de baieti, doar asa ca sa nu fie discriminare :)))) . nu cred ca ai exagerat cu nimica, dar sigur se poate vorbi pe tema asta la nesfarsit. sper sa nu fie degeaba si sa citeasca tot mai multi parinti idei ca ale tale. avem nevoie de oameni, nu de regi si printese. :))

    ReplyDelete
  8. Fata, eu am pereche, sunt o fericita. :D Asa suna cliseul. Cand am avut fata mi s-a spus sa fie sanatoasa. Nu mi-a zis nimine lasa ca poate faci si baiat :)) Baietoiul meu se joaca cu papusi, cu cuburi, cu bucataria zumzaitoare a sora-sii taman cand scriu comentariul asta, dar si cu masini. Anandoi se picteaza pe piele, picteaza pereti, se bat. se catara, cad din pat. Anda s-a cam blegosit de un an si ceva dar la trei ani se catara destul de bine pe dracia aia din Tineretului. Cred ca o sa-si revina, oricum. A, si lui ii place orice e roz si orice-i palce sora-sii. Cordelute, agrafe, la un moment dat a vrut si el sa poarte o rochita. Si tot baiatul meu e.

    A propos de haine tin minte ca la noi in familie primele au fost 3 fete, al patrulea baiat. Tata a vrut si el baiat. EU am fost fata dar sora-mea trebuia sa fie si ea baiat. N-a fost. A treia fata a fost o fasneata, argint viu, bataioasa si capoasa - asa e ea. Iar al patrulea a venit si el destul de repede. SI voia fustite, yeggeri, funde - si credeti-ma, o buna vreme a fost un afemeiat precoce :D. Acu s-a cumintit. Deci nu dauneaza.

    ReplyDelete
  9. ce fericit ar fi fost bietul tata sa pun mana numai pe camioane de plastic si alte cele :))...eu dadeam cu pumnul si ii snopeam in batai pe baieti, de erau mamele lor numai la usa noastra!!!...pe unul din ei l-am luat si de barbat saracu...da' nu l-am mai batut! :)))

    ReplyDelete
  10. Eu am doi baieti. Mi-am dorit un baiat si o fata, dar n-a fost sa fie. Baietii mei au haine de toate culorile, inclusiv roz. Chiar au fost persoane care au comentat la faptul ca ii imbrac colorat. "Nu e fetita, de ce il imbraci in roz?"ma intrebau. "Ca asa vreau eu!" Raspundeam eu vizibil iritata de o asemenea intrebare. Le-am luat papusi de ambele sexe, au set de bucatarie dar si set de tamplarie. Cel mare da cu matura la cei 5 anisori, isi face curatenie in camera si pune rufele la spalat. Bineinteles totul e facut sub supravegherea mea, dar ce e important e ca le face. Cel mic e inca bebe, dar si el va fi invatat la fel. Preconceptiile nu vor disparea, din pacate, daca nu ii invatam pe copii nostri ca pot face orice, fara limite, indiferent de sex. Am citit totul pe nerasuflate. Mare adevar graiesti.

    ReplyDelete
  11. Eu am doi baieti. Mi-am dorit un baiat si o fata, dar n-a fost sa fie. Baietii mei au haine de toate culorile, inclusiv roz. Chiar au fost persoane care au comentat la faptul ca ii imbrac colorat. "Nu e fetita, de ce il imbraci in roz?"ma intrebau. "Ca asa vreau eu!" Raspundeam eu vizibil iritata de o asemenea intrebare. Le-am luat papusi de ambele sexe, au set de bucatarie dar si set de tamplarie. Cel mare da cu matura la cei 5 anisori, isi face curatenie in camera si pune rufele la spalat. Bineinteles totul e facut sub supravegherea mea, dar ce e important e ca le face. Cel mic e inca bebe, dar si el va fi invatat la fel. Preconceptiile nu vor disparea, din pacate, daca nu ii invatam pe copii nostri ca pot face orice, fara limite, indiferent de sex. Am citit totul pe nerasuflate. Mare adevar graiesti.

    ReplyDelete

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (1) alimentatie (9) amintiri (17) animale (3) anotimpuri (2) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (15) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (1) copii (67) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (14) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (2) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (67) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (10) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (1) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (76) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)