29 April 2013

Vecinii

In dreapta era nea Costica, cam retras, cam ciufut si cam barfit.  Avusese ceva dispute cu tataie in trecut si il evitam; il mai evitam si pentru ca il banuiam cu totii ca el ne otraveste cainii.
Crestea lalele, multicolore si atent ingrijite, si nutrii, care puteau infiorator si pe care nu reuseam niciodata sa le vad prea bine. Printr-o gaura a sopronului reuseam uneori sa vad ceva clipocind prin apa tulbure din intunericul unui cotet. Imaginatia le dadea proportii leviatanice si ma furisam infiorata de teama propriilor plasmuiri. Acum ca ma gandesc bine, nutriile lui dom Costica aveau o viata jalnica, in mizerie si intuneric.

In stanga era Florina Stancu, vaduva, imbatranita inainte de vreme de munca, mereu obosita, mereu vaietandu-se cu o voce plangareata. Avea ochi mari, negri, de fecioara bizantina si o mustacioara tot neagra, de fecior bizantin. Avea doi baieti, Mitica si Vasilica, si o fata, Gabi. Vasilica era smolit, ranjit, cu dintii strambi, pus pe glume rautacioase, cu ochii negri animati de o veselie draceasca. Mitica era "nenea", baiatul cel mai mare, alb la fata, inalt si cu bujori decorativi in obraji. Gabi il adora, maica-sa il sorbea din priviri.

Gabi mostenea ochii mari si pulpele voinice ale mamei sale, dar si vaicaritul constant, moale. Mi se parea putin ciudatica, eram prea mica si nu realizam ca toanele si ifosele aparente sunt izbucniri ale unor flacari tinere; ne-am petrecut impreuna vacante comune, doar ca eu abia intram probabil in pubertate pe cand ea era in liceu deja si toate trairile ei de fata tanara se sugrumau intr-o vaduvie prim mimetism silita; nu prea avea prietene, nu putea merge la dans, n-avea prieten sa vina sa-i sopteasca in ureche langa gard asa ca statea pe banca din fata casei si urmarea cu ochi curiosi fragmente dintr-o viata ce trecea pe langa ea.

Fata in fata cu noi stateau Dorina, Florina si nea Marin. Nea Marin era negru, vanjos, scund, mormaia in loc sa vorbeasca si ma speria cu uitatura piezisa a ochilor sai mici. Avea explozii de furie, lovea cu pumnii magarul, oile si alti supusi cu blana sau pene ai micului sau imperiu.
Mi-a prins odata un porumbel pe care-l trantise de pamant, pentru ca ii mancasera din graunte parca. "Na, sa-ti faca mamai-ta o ciulama din el. Stai sa-ti dau o ata sa ti-l leg." M-am temut sa nu mi-l omoare, stiam cum se suceste gatul porumbelului asa ca am fugit cat m-au tinut picioarele cu tot cu el. L-am hranit cu miez de paine si apa si l-am tinut intr-un cotet vechi si plin de paduchi de lemn, si s-a facut bine in vreo luna. A zburat, si-a regasit si porumbita, insa n-a mai revenit vreodata la porumbarul lui nea Marin.

Dorina, nevasta-sa, grasa, cu solduri epocale si piept de corabie, era la antipodul sau, radea galgait, scuturandu-si trupul mare, barfea, se amuza plesnindu-si palmele calde una de alta, isi dadea pe spate capul  sa poata rade mai puternic. Purta rochii inflorate care se agatau deseori sau se ridicau pana la radacina coapselor gigantice, cand Dorina plivea siruri intregi de rosii si legume, fir cu fir, in soare. O ajuta pe mamaie-mea si a plans sincer cand aceasta a plecat, mica si speriata, sa locuiasca cu noi. Ii cumpara paine, ii plivea gradina, ii ingrijea gainile si ma lua cateodata cu droaga si magarul, cand se ducea sa ia branza sau la vie. Isi anunta sosirea cu un puternic "Coana Zoie?.." din poarta si alergam fericita sa o intalnesc.
Ne dadea paine coapta in test, cu coaja groasa si miezul fierbinte.  Aveau un magar, Mugurel, batut de ciomag mai rau ca un orfan de soarta. Mugurel avea ochi imensi, negri, inlacrimati, care-mi rupeau inima, si testicule intacte, datorita carora avea momente de rebeliune cand nu mai putea fi controlat deloc. Odata a simtit o magarita in calduri si ne-a tarat prin tot satul in galop, proptind pana la urma droaga intr-un maldar de nisip.
Apropos de nisip, aproape fiecare casa avea in fata portii un maldar mare de nisip. Habar nu mai am ce exact se facea cu el, dar mai mereu era folosit. La frecat un ceaun sau la carpacit un trotuar. Parca faceau si ciment cu el, dar nu sunt sigura.

Florina era fata lor, vesela si trupesa. O iubeam, o adoram cu toata pipernicia mea. Parerea mea, absolut subiectiva, cum ca era frumoasa, era intarita de Dorina, fireste. Florina era mare si generoasa ca o amfora. Mare-i era gura, cu buze pline si zambet permanent. mari ii erau mainile si picioarele, largi ii erau zulufii de par care-i picau pe gat, mari sanii in forma de para, impungand bluzele subtiri, mari soldurile ademenitoare, puternice coapsele. Radea tot timpul, era vesela tot timpul, luand in zeflemea si exploziile de suparare ale Dorinei, si mataielile mele si imbufnarea aristocratica a mamaie-mii.

Intr-o buna zi am aflat ca e insarcinata, ceea ce era necaz mare nefiind maritata si m-am mirat cu voce tare cum. Mica fiind, stiam totusi in linii vagi ce si cum. M-am mirat pentru ca stiam ca Florina e pazita vajnic de indesatul ei tata si ca n-are voie sa iasa afara din curte; avea un baiat care o curta demult, dar stateau si vorbeau doar ore in sir, de o parte si de alta a portii. Mamaie-mea mi-a raspuns, amuzata "ei, cum? prin gard! " iar mama a pufnit in ras, inecandu-se cu cafeaua. M-au lasat confuza, cu ciuda unei glume care imi scapa. Cand Florina a nascut o fetita, glumele au continuat "o sa fie subtirica, ca-i facuta printre uluci" dar cumva erau de o bonomie pasnica. Vecinii au dus mici daruri fetitei, s-au bucurat sa o vada sanatoasa si au continuat sa-i raspunda la zambet Florinei, care fugea incoace si incolo, deseori siroind de lapte pe camasa ("aoleo, i-e foame fetii") cu acelasi ranjet larg, de parca facuse o gluma buna si nu un copil. Nea Marin s-a facut si mai negru si mai morocanos. Iar fetita a crescut pe brate moi si perne tari.

Langa ai lui Stancu statea Ion Stanescu. Avea 91 de ani si se cocota pe casa sa-si indrepte antena de cate ori nu mai prindea bulgarii, spre groaza nedisimulata a rudelor sale si spre amuzamentul vecinilor. Era un flacau tanar si focos, prins intr-un trup cocarjat de nonagenar bicisnic. Odata i-a reparat pompa mamaie-mii si s-au oprit sa discute ceva. Am auzit dintr-o data exlamatia indignata a mamaie-mii "Dar nu ti-e rusine! Om batran! Iesi afara!" insa avea asa, ceva de vodevil in rumoare si un soi de zambet i-a licarit in ochii inca verzi, incruntati. Am aflat mai pe urma ca pentru reparatia pompei, mos Ion ceruse plata mamaie-mii "un pupici".

Si langa mos Ion statea familia Rodicai. Cumva imi vine greu tare sa imi amintesc barbatii. Familiile erau inca alcatuite matriarhal in constiinta satului; erai al Rodicai, al Ioanei, a' lu' Florina. Femeile erau mereu prezente, trecand in lung si in lat soseaua pe atunci inca pustie, cu platouri de impartit, cu crengi de florii, cu paini infasate in servete aspre, cu prunci la san sau de fusta. Barbatii insa erau exilati pe undeva pe timpul zilei, de obicei pe dealurile din jur unde-si aveau pamantul, unde arau indarjiti pamantul uscat sau prin putinele fabrici care inca mai existau, la Slatina. Multi lucrau la Filatura. Se intorceau seara, asudati, flamanzi, tacuti, le sareau de gat droaia de plozi parliti de soare, iuti de gura si de picior.
Rodica avea opt copii si vreo doi trei din ei aveau si aia deja copii, facand-o o bunica tanara, creata si infipta pe picioarele ei scurte si puternice. Daduse carliontii ei intregului rasad de prunci; ii regaseai in spiralele dense, castanii, ale Mariei, alba, frumoasa, cu ochii bruni si nasul delicat, in zulufii blonzi ai Mihaelei, fata cea mai mica, preadolescenta, cu ochi sagalnici si ranjet obraznic, in spiralele moi ale Biancai, mama Brancai, o minune de fetita cu ochii negri taciune dar parul galben pai.

As putea sa revin si cred ca intr-una din zile am sa revin vreodata, dar mi-e groaza. Le pastrez asa in amintire, pe Gabi adolescenta cu ochii inegurati de doruri nespuse, pe Florina tanara, razareata, fertila, cu pruncul nou nascut la san, pe Dorina trupesa si puternica. Gabriela are un baiat din cate imi amintesc, din ultimele vesti de la ea. Baiat care acum cred ca e adolescent.
Ah, viata.

1 comment:

  1. Foarte misto!!! Mi-a amintit de o scena din Rebreanu.

    ReplyDelete

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (3) alimentatie (11) amintiri (17) animale (4) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (16) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (2) copii (71) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (69) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scoala (1) școală (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) Spectra 9+ (1) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)