Ce făceam dacă era război? Unul ca pe vremea bunicilor. Mai ieșeau bombardierii în izmene și lănțic, mai vuvuzeleau că trebuie să se deschidă sălile de forță și granițele? Sau te pomenești că se înrolau?
Dacă era un război în care să avem aceleași pierderi umane, adică 6000 de răniți și vreo 100 de morți pe zi, mai insistam că se moare oricum și din alte cauze, ne trimiteam copiii printre șrapnele și obuze la școală, insistând că ne stau pe cap de un an și nu putem trăi și munci bine fără să-i știm educați și păziți de altul?
Mai ieșea proasta aia să zbiere că în alte țări nu e război, deci la noi de ce să fie?
Dacă era un război în care riscam să ne alegem cu capul spart și trebuia să purtăm căști de protecție, aveam și atunci cete de capete goale, care să insiste că lor le trebuie să-și aerisească tigva și că nu pot face asta protejând-o?
Dar dacă era râie?
Dacă aveam o pandemie de râie sau de viermi în cur? Sau de păduchi? Sau de ciumă?
Ce făceam, protestam scărpinându-ne discret între buci? Pretindeam că păduchi aveam dintotdeauna? Că ne-au fost plantați de forțe oculte misterioase? Negam și ciuma? Ne dădeam cu curul de pământ și atunci?
0 comentarii:
Post a Comment