Excursii si cafele

Cand nu balacaresc un fenomen care-mi repugna, atragandu-mi astfel priviri dezaprobatoare in mod bizar direct proportionale cu cantitatea de aprecieri si share-uri (uneori ma intreb daca nu cumva repondentii sunt aceiasi :)) si cand nu cer bani de cumparat paturi pentru copii bolnavi (sa stiti ca aproape am strans, aflu azi maine), ma indeletnicesc cu activitati cat se poate de comune, iar uneori mai si ies din aceasta stare, acceptand, de exemplu, invitatia la o excursie la Ploiesti cu autocarul.

Ultima mea excursie cu autocarul s-a soldat cu oaresce intestine revoltate si cu umplut de pungi. In mod normal nu am rau de masina, dar aia n-a fost masina, aia a fost un fel de reproducere in trafic a sistemului brownian. Asa ca am acceptat cu oarece pungi de rezerva in rucsac - invitatia Anei Nicolescu de a merge la inaugurarea cafenelei Coffeol, din Ploiesti.

Eu personal nu sunt mare cafegioaica. Imi plac aroma, gustul, dar dau in tremuriciuri de la o ceasca. Nu am rezistenta la cofeina. Sotul in schimb soarbe vreo 7 pe zi fara sa clipeasca. Eu de la atata cafea as fi urcata pe Kilimanjaro fara coarda de sustinere, zbierandu-mi isteria de m-ati auzi pana-n Berceni. Insa imi place orice altceva legat de cafea - cum spuneam, gustul,aroma, si ritualul social care o insoteste, acel "hai sa iesim la o cafea".

Drumul la dus si la intors a fost linistitor de lin, fara evenimente care sa implice ameteli si varsaturi, din fericire. M-am revazut cu oameni dragi si am realizat cat timp a trecut vazandu-le copiii, fireste, acesti markeri ai trecerii timpului, mereu cu un cap  - in vreo doua cazuri si doua - mai inalti decat in datile precedente. Am asistat la concursuri de identificat aromele din diferite cafele, la care nu m-am bagat, pentru mine cafeaua se imparte in "buna", "amara", "fierbinte" "cam slaba", copiii au desenat si s-au jucat supravegheati de o profesoara de la Miko Kids - extrem de rabdatoare , kudos to you. Daniela de la SmallPrint si-a prezentat creatiile - bijuterii din argint, in care puteti imprima amprentele copilului, de exemplu.

Iar cafeaua a fost buna, ca si prajiturile, ca si cola facuta in casa (?!) cu un sirop propriu si apa minerala. Eu mi-am luat ceva ce probabil ar irita adevaratii cafegii - o cafea cu atatea chestii prin ea de era un fel de inghetata lichida, cu speranta ca poate minimizez efectul cafeinei. Am uitat ca si zaharul are acelasi efect, daca nu chiar de catalizator al cofeinei, deci am ajuns acasa cu ochii cat cepele si asa am stat pana dupa miezul noptii, de la o singura ceasca. Dar nu va luati dupa mine totusi, cum spuneam, sunt un indice mult prea sensibil pentru a reflecta corect proprietatile cafeinei.

Cafeaua e buna, locurile sunt destule, terasa e mare, personalul e prietenos. Prajiturile sunt proaspete, croissantele se coc pe loc, iar pentru cei care favorizeaza teina (eu degeaba o favorizez, fix aceleasi zgaltaieli ma apuca) au si o gama impresionanta de ceaiuri si infuzii.

Va las cu cateva fotografii de acolo :)