În brațele mele și dincolo de ele

Dacă sunteți de ceva vreme pe aici, probabil știți că sunt quite a proud nerd. Îmi plac jocurile MMO, serialul meu favorit de comedie este The IT Crowd, dar m-am uitat cu plăcere și la primele sezoane din The Big Bang Theory (admit că m-am pierdut pe drum, dar nu din cauza serialului cât a lipsei mele cronice de consistență).

Dacă v-ați uitat la serial, o știți și pe Mayim, care joacă rolul lui Amy, prietena lui Sheldon. Mie mi-a fost tare drag personajul său, și am căutat mai multe informații despre actriță. Am aflat că are un PhD în neurosciences, că e o mamă devotată, o persoană caldă și inteligentă. Așa că m-am repezit să înhaț eu cartea sa, atunci când editura Multi Media Est (din spatele titlurilor oferite de Totul Despre Mame) a oferit-o pentru traducere.

Exemplarele mele se odihnesc acum cuminți, pe birou. Le sorb din ochi de dragi ce-mi sunt. Fiecare carte tradusă are povestea ei, încercările și însușirile ei proprii. Mă gândesc cu emoție la tot parcursul ei; cu oarecare groază la etapa de redactare, în care știu că micile și marile mele bâlbe vor fi puricate și curățate de o pereche de ochi exigenți și încercănați (în cazul de față, draga mea Mira Velcea); la tehnoredactorul (hey, Edi!) care culege cartea; la cititorii care vor sesiza mai știu eu ce scăpări sau și la colegii de breaslă (deși nu-s traducător full time) care vor înclina cu reproș din cap, dacă vor găsi mai știu eu ce expresie imperfect tradusă.

Dar dincolo de nervozitatea legată de corectitudinea textului, mă copleșește speranța că am reușit să transmit esența, sufletul unei cărți. Că tonul și vocea autorului nu s-au stins sub obișnuințele mele stilistice, că parfumul și tonalitatea cărții se vor transmite mai departe și vouă.

În cazul de față, cartea lui Mayim Bialik este fresh, prietenoasă și reconfortantă. Tonul e cald, intim. Cuvintele și termenii sunt familiari, noțiunile științifice sunt simplificate și explicate fără condescență. Mayim își oferă cunoștințele științifice, acumulate în cariera sa academică, drept argument pentru ceea ce instinctul fiecărei mame ne spune să facem. Este o carte care te va îndemna nu să adopți attachment parenting, ci să-l regăsești în tine.

E o carte intimă, care pune autoarea - persoană publică, ale cărei gesturi și vorbe sunt deja cântărite și publicizate cu orice ocazie  - într-o postură vulnerabilă dar asumată. Mayim vorbește despre copiii ei, despre familia sa, despre alegeri, greșeli și reușite, înfrângeri și mici victorii, cu o sinceritate dezarmantă. Nu își arogă omnisciența sau dreptatea absolută, doar declară simplu că este mama a doi copii, și că vrea să povestească ce a mers și ce n-a mers în primii lor ani de viață, din toate tehnicile și instrumentele de parenting încercate.

E o carte funny, presărată cu glume și haz de necaz. Optimismul său răzbate dincolo de toate greutățile pe care le parcurgem, prin ochii autoarei, care-și perindă amintirile pentru noi. E o carte sinceră - nu face efortul de a te câștiga cu orice preț, își asumă franc riscul de a nedumeri sau deranja uneori cititorii cu alte opinii. De altfel, nu lasă impresia că ar încerca cu tot dinadinsul să și-o impună pe cea proprie; cartea lui Mayim Bialik e ca o discuție, la un ceai în grădină, cu o mamă blândă, sfătoasă, încurajatoare dar moderată în entuziasm, care-ți povestește printre glume ce-a mers, ce n-a mers și cum s-ar putea să-ți fie de ajutor.

O carte pertinentă, lejeră și amuzantă, despre principiile attachment parenting-ului, despre cum se aplică (sau nu) în viața reală și despre cum e să crești oameni mici, cu suflete mari.