***
Ieri seara, in metrou. Urca la Victoriei o doamna cu un barzoi. Am avut o fixatie in toata regula pe cainii astia cand eram mica. I-am desenat de sute de ori pe sute de foi. In continuare mi se par nespus de frumosi. In caz ca nu stiti ce e ala barzoi, e un ogar rusesc.
Foarte delicati, alungiti si expresivi, de la jaret si pana la trufa. Mie mi se par poezie pura. Lui barbatu-meu i se par niste ciocanitori sinistre. Sau chiar niste bărzoi, nu barzoi. De gustibus.
Revenind. Dupa incuviintarea stapanei, ma pun pe mangaiat barzoiul. Minunandu-ma ce e drept de proportiile capului ireal de lung si ingust. Ogarul se bucura - demn, retinut, fireste - si imi lasa amintire pe haine o mantie alba din propria blana. Apare unu de la paza metrou.
Ca sa-i puneti botnita.
Dar nu musca, e ca o pisicuta, ofteaza doamna in timp ce "pisicuta" ma priveste in ochi si ma calca tandru pe un picior.
Haideti domnule, macar daca era vreun pitbull.
Eu am pitbull, ma hlizesc si eu, complet gratuit. Dar nu face nimic nici ala.
Ah, domnisoara (dupa varsta de 30j de ani apelativul nemeritat incepe sa te unga pe suflet, parol), conteaza cine il creste.
Da, dar regula, revine domnul de la paza.
Pai si ce sa fac, ma dati jos din metrou, cobor aici intre statii sau cum?
Asta il blocheaza un pic pe dom'Pandele, care recunoaste tulburat: "Nu stiu..." Apoi revine, hotarat: "Nu stiu, da tot nu se poate"
Intervin, nu ca n-as fi de acord cu regula, ca sunt, dar pentru ca sesizez un aspect practic:
Nu se gasesc botnite pentru asa rasa de caine.
Ha?
Nu au cum sa le faca, uitati ce bot are si capul cat e de ingust. Ce sa-i puna, o soseta lycra?
Domnul se balangane de pe un picior pe altul. L-am blocat. Decide sa ne "escorteze" pana coboara doamna cu cainele cu capul asa de lung de nu exista botnite pentru el. Escortatul e vag inutil, din moment ce doamna sta pe loc si coboara la prima.
***
Ikea a clocit trei ani de zile pana a scos un cort. Un cort destinat special cazurilor de criza, refugiati, catastrofe, etc. E un cort misto. Atat de misto incat guvernul Libanului a refuzat sa le primeasca ca ajutor pentru refugiatii sirieni - gratuit - pentru ca spre deosebire de corturile obisnuite, care au o perioada de viata de 6 luni, cele de la Ikea au una de aproximativ 3 ani, ori asta, in convingerea lor, ar putea duce la o sedere nedorit de lunga a refugiatilor la ei.
Imi si imaginez.
"Ioane, hai acasa. "
"Nu! Stam pana ne expira cortul!"
***
Uite unde schiopata acest cal breaz numit bugetul de stat, fix in autostopisti ne statea gaura si penuria.
****
Via Capra Vecinului, cu titlul "Dezertorul"
Hai că mi-ai înveselit ziua, pot să mă duc la serviciu acum, să închei activitatea pe anul ăsta.
ReplyDelete(și eu aveam în tinerețe o pasiune pentru ogari, dar afghani. deh, eram mai hippie)
Ca iubitoare de whippet, sunt total de acord cu tine, vad multa poezie acolo unde altii vad ciocanitori :-)))
ReplyDeleteNoroc ca ai parut convingatoare cu paznicul si v-a dat pace, pentru ca intradevar exista botnite pentru barzoi. Sunt construite altfel, si au curelele pe dedesupt, ca sa nu dauneze capului ala frumos si mai ales danturii, dar exista :-)
Iar de restul m-am distrat copios :-)))
Banuiam eu ca au botnite si pentru ogari, tineam minte cursele de caini unde botnita pare sa fie obligatorie
ReplyDelete