Somnul lui, somnul meu

Fățucă e în vacanta si sta cu cine se nimerește, pe-acasă.

Asa, ca fapt divers:

Dintre noi doi, eu sunt aia care face tămbălău la nesomn și se vaită și trântește și bufnește. Tac-su se târăște doar cu ochi triști de căprioară nedormită de colo colo.

Când doarme mama, adică eu, adormitul e litera de lege, dar trezitul e după chef.  Adică nu-i nimic dacă dorm ca oricum dacă ii e sete, vrea sa știe dacă s-a deschis calculatorul, vrea sa se joace cu locomotiva cu sirena, it's ok, după părerea dumisale. Si in general dupa ce face ochi, daca e sa mai dorm inca, are cam 50 de urgente si stringente pe minut. Apa caca pipi ou paine ceai tren desene. Scapă toate obiectele de metal, troncăne și merge cu grația sonoră a unui zimbru pe tocuri. Dacă protestez, se scuză cu caps lock: N-AM VRUT!!!

Când doarme tac-su în schimb, merge pâș pâș. Doamne ferește să dea drumul la ceva care face zgomot, Doar doarme tati. Nu-i vine să bea apă, să meargă la baie, să nimic. Și dacă troncăn eu ceva din greșeală, mă apostrofează în șoaptă, indignat: șșș!!! doarme tati!

Așa se face că eu azi m-am trezit la șase.
Iar domnul tacsu probabil încă doarme. Vegheat de grijuliul său fiu, care face totul pe silent acum.

Mi-e ciudă? Normal.
Să sun să zic că am uitat ceva, numai așa de-a naibii, să-l scol?
Hai totuși nu azi, că e ziua lui :)