De ce nu ofteaza nimeni, fals empatic, si de ce nu banuieste mari goluri sufletesti in viata unui burlac de 33 de ani? De ce nu se intreaba nimeni cum o fi viata sentimentala, goala si searbada, a domnului corporatist de 37 de ani, dar curg articolele despre sarmanele muieri prostite de iluzia unei cariere sau a unor studii?
Si cam cata apa va mai trece pe moara pana sa incetam sa ne definim femeile drept utere cu picioare.
O femeie devine femeie doar daca e mama? Si atunci barbatii ce sunt? Absolut toate femeile care au aflat ca am decis sa ne rezumam la un singur copil m-au sfatuit sa-mi vad de-ale mele si sa-mi pacalesc cumva sotul (daca eu as dori si el nu, adica) ca daca e sa ne lua dupa barbati ramanem toate fara copii.
Sa luam afirmatia respectiva drept avand valoare de adevar - din moment ce mi-o spune toata lumea, asa o fi.
Deci avem o lume plina de masculi ajunsi accidental sau in mod nedorit de ei tati, cu mici si legendare exceptii, atat de legendare incat devin subiect de conversatie sociala ("Gelu si-a dorit foarte mult copii! Ei, da?! I-auzi, fata.") dar masculinitatea lor nu e contestata in nici un fel.
Femeile in schimb, femeile trebuie sa rodeasca. Si nu oricand, ci cand decidem noi, si nu oricat, ci multi. Ah ba nu, nu prea multi. Practic, daca n-ai niciunul, esti o fiara egoista. Daca ai doar unul, trisezi. Daca ai doi e frumos dar clar nu la fel de frumos ca atunci cand ai trei. De la trei incolo insa devii brusc proasta, inconstienta sau futacioasa. Saltul de la egoism la familia implinita la puiernita promiscua se face din copil in copil.
Si nu inteleg de ce etichetele astea sunt puse doar femeilor. De ce la mama se duce ginecologul atat de des, sarind complet peste atributiile sale, si o intreaba "cati ai de gand sa mai faci, nu legam trompele alea?" De ce nu la tata, de ce nu se duce sa intrebe "cat mai dai la buci, nu pui si tu o guma ceva peste, sau poate vrei sa facem niste noduri la coaiele alea?"
De ce femeia e cea egoista daca e membra a unui cuplu fara copii sau cu unul, si de ce tot ea e proasta fatacioasa, daca amandoi decid sa aiba patru? Si mai ales, daca pot sustine patru, daca prin statutul lor educational si financiar (da, discriminez ca toti ceilalti, fuck off) pot sa asigure societatea ca nu le vor tranti cei patru plozi in brate drept viitori asistati, ci ca-i vor oferi drept cetateni activi la maturitate? Ma rog. Discriminarea mamelor pluripare e iritanta si gresita, dar ma intreb de ce doar mamele sunt mustruluite cu precadere. Doar nu s-au inseminat singure?
Nici in extrema cealalta nu stam mai bine, a celor care fac copii tarziu sau nu-i mai fac deloc. Avem vreo 3 tipuri de teste triple si duble pentru a depista probabilitatea de a iesi copilul cu maladie Down, Edwards si inca multe altele. Un indice important este varsta mamei. Nimic mai adevarat, cu cat faci copii mai tarziu, cu atat creste o probabilitate statistica de a ti-o lua un pic razna alambicul genetic. Dar asta este totusi in cazul amandurora. Deci de ce frecam femeile la cap sa faca copii de tinere, si barbatilor nu le reamintim ca, de exemplu, varsta inaintata a tatilor este si ea un factor de riscpentru alta serie de probleme - si pt alea nici macar nu mai poti face screening macar.
The investigation by Indiana University, in the US, and Sweden's Karolinska Institute has been described as the largest and one of the best designed studies on the issue.
The researchers looked at 2.6 million people and at the difference between siblings born to the same father as it accounts for differences in upbringing between families.
Comparing children of a 45-year-old dad to those of a 24-year-old father it indicated:
- autism was more than three times as likely
- a 13-fold increased risk of ADHD
- double the risk of a psychotic disorder
- 25 times more likely to have bipolar disorder
- 2.5 times more likely to have suicidal behaviour or problems with drugs
- lower scores at school
Si sa tinem cont de faptul ca degeaba ar fi mama o bobocica juna de 21 ani, sa zicem, daca onorabilul tata deja devine venerabil.
pe aceeasi tema
http://www.bbc.com/news/health-19336438
Mai vine si categoria celor care nu pot avea copii. Am auzit interogari la cafea sau pe balcon foarte amanuntite, si explicatii, destul de grafice si de repetate. Cand era intrebata o femeie de ce nu poate avea copii. Sa mor daca in viata vietilor mele am auzit vreun barbat pus sa explice in public de ce sperma dumisale se bate cap in cap si nu nimereste poarta nici in offside. La barbati, sau cand e sa vorbesti cu un barbat, asemenea subiect este un tabu, sau mai bine zis un subiect pe care nu-l abordezi in public cu el, din bun simt si discretie. Care discretie cumva e aruncata deseori pegeam in cazul femeilor care nu pot avea respectiva sarcina. Sa aflam cu TOTII si sa interogam si sa intrebam daca e de la trompe sau de la altele, si daca sigur a facut si ea ca matusa, care matusa nu e prezenta, dar de ce n-am povesti despre nu stiu ce malformatie a aparatului ei reproducator si tot asa, si tot asa.
Nu zic ca-s gresite discutiile - pe mine una ma jeneaza ca un examen ginecologic in amfiteatru, dar ma rog, fiecare cu limitele proprii, zic doar ca e gresit sa fie ok la femei si "nu-se-cuvine" la barbati.
Revenind la prima iritare - referitoare la deplangerea ipocrita a "bietelor" femei care lucreaza (sau doamne pazeste, au vreun talent). Ma, nu-s biete deloc. Pur si simplu se intampla sa-si doreasca si altceva, sau altceva. Dar atata timp cat pizda uneia ramane treaba tuturor, toate compatimirile si ingrijorarile astea vor putea fi exprimate si aprobate liber si nestingherit.
Este refreshing to know ca mai sunt si altii care gandesc chestiile de mai sus. Ma bucur ca le-ai scris, cu atat mai mult cu cat esti mama. In ultima vreme traiam cu impresia ca dupa ce nasti, intri automat in clubul alora cu "fa tu copil, nu te lua dupa el" ceea ce mi se parea foarte scary...de parca the whole giving birth thing nu e destul de scary anyway. E ajun de Craciun dar trece el si dau eu share la articolul asta sa-l vada toti dusmanii. :))
ReplyDeleteE a nu stiu cata oara cand scrii cuvant cu cuvant ce gandesc eu. Ma bucur ca te-am descoperit. :) Sarbatori cu veselie!
you speak my mind :)
ReplyDeleteyou speak my mind :)
ReplyDelete