A fost Halloween si l-am sarbatorit si noi cum se cuvine. Unii au cioplit dovleci, altii au sculat mortii din groapa si de la teveuri si i-au dus la vot a treia zi, altii s-au costumat in diverse sperietori, altii s-au speriat in asa hal de sperietorile de prin sondaje de n-au mai simtit nevoia sa se costumeze in nimic.
Noi am facut ce-am putut. L-am dus pe Fățucă la o petrecere de Halloween vineri, si am retinut de acolo urmatoarele chestii:
1. Niciodata sa nu mai duc copilul la bairam direct de la gradinita
2. Copiii la petreceri au doar doua stari: extraordinar de entuziasmati sau extraordinar de suparati. In ambele stari tipa de-ti lichefiaza timpanul.
3. Piesele de teatru pentru copiii sub 5 ani sunt facute cu un prea mare zel moralizator si prea putina afinitate fata de copii. Pana mea. Nu tot pe lumea asta trebuie sa aiba morala, consecinta, parabola. Mai tine cineva minte Stan si Bran? ne cacam pe noi de ras si ne amuzam. Trageam vreo concluzie care sa ne inalte pe scala noastra de supraoameni? Nu. Ca nu era nevoie la fiecare pas.Ma rog, deci am asistat la o piesa de teatru zbierata, racnita, plicticoasa, supravegheata de un nene crispat si nervos. Care a racnit la o fetita care radea (blasfemie!) sau ma rog, la maica-sa, zicandu-i faceti CEVA! actul artistic etc samd". Sa mor daca stiam ca ne uitam la Hamlet. Pe scena era o fimeie de 40j de ani imbracata in dovleac. Nu era de ras? Ok poate nu era, dar plm, ce erau sa faca spectatorii, s-o imbratiseze si sa-i zica "lasa ca poate te vede Porumboiu la vreun casting"?
A doua zi, desi sperasem ca daca nu vorbim de chestii din astea pe acasa nu are de unde sa le stie, Fățucă a bazait continuu ca musai vrea dovleac, sa il faca felinar, sa il facem placinta, sa aiba ochi nas gura. Teveu conectat la cablu nu aveam - inca (ajung si acolo), mai ramane YouTubeul, acest loc de pierzanie si ispita.
Mbine, hai la piata. Incet incet eu si fuga fuga Alex- doamne, ca mari pasi mai facem, realizez asta doar cand pentru fiecare pas al meu aud 3 boca-troca-boca -, ajungem in piata, evident, eu cu dovlecii baba si mitraliera. toate precupetele incercau sa-mi dea dovlecii lor jurandu-se ca DOAR SOIUL ALA e si de placinta, juraminte care se cam anulau reciproc, pentru ca erau foarte diferiti respectivii dovleci - lungi, rotunzi, mari, mici, galbeni, albi, verzi, etc.
Alex nu ajuta deloc nici el,insistand la niste dovleci in care putea sa incapa cu totul probabil. Eu stiind ca am de carat cu carca pana acasa asa ceva, tot trageam la unii mai modesti ca dimensiuni, el nu si nu, la altii cat bucile lu' Minaj. Pana la urma am luat unul oarecum rezonabil, am gafait carandu-l, l-am scobit acasa, placinta n-am facut, ci clatite.
Iar in noaptea de dinaintea votului, piaza rea, pisica neagra sau ala cu care nu voiam sa votez mi-a stricat broasca la usa de m-a incuiat in camera. Am realizat asta pe la 12 noaptea, cand am dat sa ies de la Alex din camera si sa descind in amplele mele dormitoare conjugale (adica in ailalta camera, dar nu-i asa ca suna mai pompos), cand am apasat pe clanta si am simtit u arc detensionandu-se cu un pâng! si apoi...liniste. Liniste si izolare. In casa se dormea si se sforaia,mi-am zis lasa, ca de-aia am luat copilului pat de 120 latime, aia e, dorm pana dimineata aici, ca doar am mai facut asta.
De unde, ca pe la 3 jumate m-a trezit nevoia imperioasa de a vizita sala tronului. Ma pisam pe mine. Da-i si trage si impinge, incearca sa strecori diverse chestii in broasca, etc, nimic. Hai sa mai rabd pana dimineata. Nici asta n-a mers, pentru ca am inceput sa visez cum merg la baie si efectuez cu succes deja dureroasa operatiune.
Am ramas treaza, pentru ca, din ce stiu eu, cand te-apuca visele astea nu-i a buna. Cand visezi asa ceva, se intampla urmatoarele: vezica convoaca o intalnire de urgenta cu creierul si-i zice:
- Nu mai pot. Dam drumul.
- Ba te rog sa mai poti, ca nu poti aici si dincolo e incuiat.
- Nu ma intereseaza. Nu mai pot.
- Uite, ma gandesc la altceva. Merge?
- Gandeste-te cum ar fi sa crap.
- Nu pot, vai dar pesimista mai esti!
- Uite ce e. Ca sa impaci capra si varza, daca aia zice ca nu se poate pisa in pat, las-o sa adoarma si minte-o ca e la buda. In detaliu, asa, ca pune mana pe clanta, ca se aseaza, ca trage apa.
- Dar nu pot sa fac asa ceva!
- Auzi. Fara cearceafuri mai traiesti, dar fara mine nu cred.
- Ok, ok ...
Asa ca am ramas treaza pana cand s-a trezit si asta micu si s-a cerut si el la baie, apoi am batut cu pumnii in pereti pana s-a trezit consortul si si-a eliberat cu un ciocan pisarcoasa sa familie. O sa punem alta broasca.
Apoi am fost la vot, apoi am vazut cum au fost si altii la vot, cum au vrut altii sa fie la vot dar nu s-a putut. Apoi ne-am morcovit spre cacat pe noi - ma rog, mai mult eu. Iar apoi, optimista cum sunt, am zis:
- Lasa bre, ca mai incercam si pe 16. Tu-i in gura de babalai.
Dupa circul de dimineata, seara s-au dus ai mei la inca un circ - de data asta unul pe bune. Eu nu m-am dus, ca ma apuca o mila-sila-scarba-jale de nu pot explica. Nu ma tin nervii pt spectacole cu dresura de animale. Oricum, spectacolul cica a fost destul de light, iar animalele au fost 2 elefanti - care inainte de spectacol au umblat lelea prin parcarea de la Leroy Merlin, iar in spectacol cica au intins trompele prin public, etc, niste ponei supraponderali si niscaiva reptile nedresate, doar placide. Care sedeau si clipeau. Copiilor le-a placut. Cand s-o face mai mare nitel al meu. o sa bag "Michael, brother of Jerry" la greu in el, si vreo 5 filmulete PETA, sa-l lecuiesc. Da, n-o fi asa peste tot, dar plm. manipulez si eu, daca tot merge.
No comments:
Post a Comment