Showing posts with label WTF. Show all posts
Showing posts with label WTF. Show all posts

21 June 2008

"I'm thinking about killing myself" - Go for it!

Replica asta mi-a scăpat din tastatura in seara asta, in timp ce jucam World of Warcraft.
Nu ştiu de ce mi-a scăpat, ştiu însă ca a fost teribil de sincera.

Nu ştiu de unde iritarea asta spontana de cate ori citesc (mai mult citesc decat aud in ultima vreme, ca orice computer potatoe care (nu) se respecta) ca unul / una vrea sa se omoare.

Go for it. Need a soap, need a rope? Need some scissors?

Aproape toţi avem un moment sau poate si mai multe in care ni se înfiripa in minte ideea sinuciderii. Foarte putini avem si constrângeri sau traume atât de puternice încât sa justifice gestul. Motive? nu exista motive reale si concrete pentru sinucidere, decăt poate când ştii ca o sa fii torturat si omorât in rate timp de 5 ani si vrei sa scapi de asta, poate aşa ar fi justificabil. Habar n-am, de altfel. Mutsunake ar putea sa scrie vreo 5 cărţi pe tema asta având in vedere ca s-a specializat in aceasta ramura a...hmmm..psihiatriei?


Si nu, nu sunt din categoria celor care au avut o viaţă fericita, nişte părinţi extraordinari, au plesnit de sănătate si nici nu le-a trecut prin minte sa se sinucidă. M-au păscut si pe mine asemenea gânduri, am intenţionat sa le implementez, si doar datorita unor accidente tragicomice mai tastez astăzi aici (cale ferata in reparaţie, Rapidul de X trecea pe linia ailaltă. D'oh)

Încerc sa desfac firul in patru si sa determin ce anume îmi provoacă reacţia de agresivitate la destăinuiri de genul "vreau sa mă omor"

Cred ca pentru ca acest "vreau sa mă omor" se traduce - cel puţin in capul meu - de cele mai multe ori prin "de fapt numai asta nu îmi trece prin cap dar am probleme, am probleme si traume si sunt reale si vad ca nu pot fi băgat in seama sau protejat sau consolat sau ascultat aşa ca m-am gândit ca mort fiind tuturor le-ar părea extrem de rău, ar suferi, s-ar simţi vinovaţi, si-ar dori sa poată da timpul înapoi si ar fi prea târziu, eu fiind evident mort"

Da, cred ca asta este. Ma irita complicitatea forţată la o stare sufleteasca negativa, mă irita oamenii care te forţează sa ii victimizezi, cum ar fi, in afară de sinucigaşii cu public, persoanele care-si revarsă brusc toate traumele existente sau imaginare ale vieţii lor in poala ta din primele conversaţii.
De genul:

"Salut, ce mai faci, eu sunt Ina"
"Salut, eu sunt Ana, mă bucur sa te cunosc pari o buna ascultătoare ştii lumea nu mă prea asculta si eu mă simt complexata de asta poate si din cauza ca tata mă dădea cu capul de pereţi când eram mica si unul a încercat sa mă futa într-un tren când aveam 16 ani ca sa nu mai zic de faptul ca analizele mi-au ieşit rele si poate mai ştii poate am norocul sa am o boala incurabila dar sper ca nu una de piele pentru ca totuşi mi-as dori sa mai am sex appeal, ar fi fain sa am o boala romanţioasă sa ma topesc sa devin transparenta ca un înger si toţi sa bociţi in jurul meu...stai, unde pleci? Ina??"

Exagerez dar nu foarte mult, mă trezesc etichetata entuziast cu "eşti un bun ascultător" frecvent nu ştiu ce ar trebui sa fac pentru a scapă de tagul asta, poate sa va fut o palma peste ochi când începeţi tirada sau sa rad prosteşte si sa presar comentarii gen "serios, viol? si muie nu ţi-ai luat? lol!" ca sa scap de rahaturile astea de conversaţii gen "eu sunt mic si jalnic, te rog fii umărul pe care sa-l umplu de muci tura asta"

Nu mă refer la conversaţiile reale, intre oameni care se cunosc de mult timp, la traume reale si prezente, mă refer la genul ăla de cârpe care-si cară permanent pe umăr bagajelul de bocete si sinucideri la minut si vieţi ale lor care nu mai au sens - de parca ar fi avut vreodată, heh.

Cred ca acel "go for it" scurt s-ar putea traduce prin "not in a bililon years you're gonna make ME feel guilty for YOUR fucked up life, I got 6 tons of skeletons in my cupboard, how bout you take back yours and shove them up your arse"
Read More

14 May 2008

Taxi

Am avut azi o călătorie de sa-mi sară toate impresiile si lenea de "of parca n-as lua metroul azi"

Mai precis. Ma hotărăsc sa iau un taxi. Vad unul. Spre el se îndreaptă o baba , ajunge prima dar e refuzată. Ajung si eu si derulam banalul schimb de replici:

"Liber?"
"Depinde unde mergeţi"
"Merg in zona X strada Z"
"Ah e bine atunci"

Si pornim.

Cum la ora la care venim cu toţii acasă e un trafic înspăimântător, ne opream din metru in metru. Observ ca taximetristul scoate o carte si din obişnuinţa îmi arunc un ochi. Cred - nu sunt sigura - ca era o carte bisericeasca după slovele de la un început de capitol. Ce îmi sare in ochi însă e felul in care subliniază pasajele, unul după altul practic, si note mari mâzgălite din paragraf in paragraf pe margini. Ma dezumflu, îmi zic ca e un bou. Ma sâcâie oamenii care subliniază pasaje într-o carte de parca ar fi referatul la geografie, cu intenţia clara pseudo-intelectuala de a-i spune cui o mai citi-o după "iete-te aicisha mi-a plăcut cum a scris, consider ca mă reprezintă mă înţelegi."
Observ si trei cuvinte încercuite "falfaind din aripi" ...ce rahat o fi găsind aşa fantastic la sintagma falfaind din aripi imi zic eu, mai ales ca mai are un pic si da in pleonasm, din ce ar mai putea falfai, din urechi?

Ridic din umeri si îmi zic ca am dat peste vreun bisericos, fericire lui..însă la următoarea oprire in trafic observ ca scoate un caiet de matematica...
...îl aşează pe volan.. (poate îşi calculează vreo factura..)
..răsfoieşte nervos mai multe pagini umplute de un scris mare, nervos, aproape ilizibil..
..si spre oroarea mea începe sa scrie!

.."sa dau viaţa si dragostea mea unei femei care...ilizibil..ilizibil...dar de unde vine aceasta evlavie...ilizibil ..si într-o zi am sa ...ilizibil...apăs acceleraţia (OMFG WTF !!!!)..."

îmi sucesc brusc capul cu ochii deja holbaţi către geam si nu ştiu ce sa fac, reacţiile mele fiind contradictorii dar egale ca intensitate. îmi vine sa bufnesc in ras dar îmi vine si sa sar din maşină.
 Intre timp, micul meu Romain Rolland profita de fiecare încetinire a traficului pentru a-si nota conştiincios ideile. Nu mă pot stăpâni si arunc un ochi, de data asta precaut, către volan unde mana scrie, scrie, fraze aberante si ilizibile..sau poate aberante doar pentru ca eu nu mai prind decât cuvinte restul fiind un talmes balmes imposibil de desluşit.

"si atunci...dar către cine se îndreaptă...si atunci eu????....se intrupeaza in...."
Ajungem la semaforul din Dorobanti, prindem rosu, el scrie, eu ma chiorasc in caietul lui, se face verde, el tot mai scrie, masina din fata pleaca, el scrie iar eu ma intreb ce pizda ma-sii sa fac, sa-i zic "nu va suparati, e verde" dar nu se poate asta inseamna sa recunosc ca l-am vazut tot scriind si poate zice doamne fereste "ah da, scriam ceva aici, notam niste idei, vreti sa va spun?" sau si mai rau "prezenta dumneavoastra ma inspira" doamne pazeste si apara of ce prost moment mi-am ales sa fiu agnostica si poate in momentul ala nu ma mai pot tine si ma bufneste rasul si atunci poate e nebun de-a binelea si se enerveaza dar atunci ce dracului sa fac, sa tusesc? sa imi dreg vocea? nu, e prea evident, vai de capul meu ...

Din aceasta cavalcada de gânduri pe fundalul sonor din Psycho - care apropo a durat vreo 2 secunde - mă scapă claxonul salvator al unui şofer din spate mai puţin liric.

Ultima chestie scrisa o zaresc cand da pagina, cu majuscule apasate, rupand hartia aproape

"...era O FLOARE"

Si tot aşa o ducem pana aproape de casa când brusc ma săgetează o idee. De ce nu scria pe genunchi si se chinuia pe volan? te pomeneşti ca vrea sa-mi transmită mai ştiu eu ce chestie, ca atunci când te strâmbi in oglinda la cineva din spate, aoleo eu nu-l las pe asta sa ştie unde stau. Si il rog sa ma lase la câţiva metri mai in fata de scara, la magazinul Angst. Cursa face 150 de mii, eu ii dau 170, el imi înapoiază cele doua bancnote de 10 mii moment in care oroarea mea atinge cote paroxistice (aoleo ce fel de şofer de taxi e asta care nu ia bacşiş, e clar, e pocnit, e de Balaceanca), îmi ureaza cu o voce melodioasa si moale "o seara liniştită" eu baiguiesc ceva asemănător si o şterg in Angst.

Nicicând magazinul ăla nu mi s-a părut un refugiu. Si cum glumeam eu cu un vânzător care cântarea pachetele de monede fiindu-i lene sa le numere, îmi da prin minte un gând copilăros, stupid "te pomeneşti ca pana la urma mie îmi scria bazaconiile alea si o fi venit dupa mine in magazin" mă zbârlesc toată dar cei 26 de ani ai meu mă bruftuluiesc "ei s-a ţinut după tine, scria si omul poezele, si de ce s-ar tine după tine nici măcar machiata nu eşti azi arăţi ca un cur, ce sa-ţi spun, baba la pasiuni visează..."...întorc capul după raftul de pâine si E EL CU UN COS IN MANA SI SE UITA LA MINE pentru o fractiune de secunda după care pleacă repede capul si îşi caută ceva de pus in cos.

Cei 26 de ani degeaba încearcă palid sa mă liniştească "i-o fi fost si lui foame, numai tu sa crapi? a văzut Angstul a oprit sa isi cumpere un iaurt ceva". Studiez pret de peste 7 minute eticheta de la sunculita ţărăneasca, in timp ce tot aştept sa înainteze odată la coada si sa iasa din magazin, in tot timpul asta îmi trec si gânduri răzleţe prin cap "tot acolo e? se uita? tot acolo! de când dracului mâncam noi trioxid de potasiu si ce e ăla afânător ia te uita ce porcărie avea dreptate var'meu cu E'urile aoleu nu mai pleacă odată "

Cand pleacă o şterg in casa, ii povestesc totul pe nerăsuflate si foarte haotic lui barbat'meu care surâde amuzat - of odată nu s-ar panica - mă mai iau cu treaba mai citesc ceva pe net pun de mâncare, ies sa duc gunoiul....Si sa-mi sară inima din loc.

Pe mânerul uşii sta (fac poza, jur! ) o panarama de fiţuica electorala a lui Murgeanu de la PD-L (mă uit la ea acum) pe care scrie cu majuscule

VIN ACUM PE STRADA TA!
Read More

22 January 2008

Un fleac, m-au ciuruit.

Deci s-a intamplat in felul urmator.

Dupa vacanta de iarna, din care ne-am intors mai lancezi, mai colesterolizati, mai molai si mai bolanzi cum sade bine omului gospodar, a venit seful sefilor sefei noastre. Deci al mare, Tatalor carevasazica.

Carele ne-a adunat frumusel pe toti intr-o sala de sedinte. Noi, bine dresati de la cele anterioare, deja anticipam frumoasele grafice, minunatele powerpointuri si stralucitoarele harapnice pe spinare care se termina in "keep it up".

Cand colo, a fost prima - si cred ca si ultima - sedinta la subiect pe care am prins-o vreodata aici.
Ne-a explicat in felul urmator.

"Dragii mei cretini,

Acu doi ani de zile noi am infiintat aceasta frumoasa cloaca de frecat menta si am incercat sa ajungem in punctul X. Cand colo, suntem in punctul Y. care e mai la vale. Ne-am gandit noi asa ca ce a mers pe large accounts etc o sa mearga si pe mass market deci am aplicat o strategie identica.
Dar ce sa vezi, n-a mers. Plus, cat ati fost voi in vacanta, v-am cerut listele de clienti cica sa le bagam in maretul nostru viitor proiect, si cand colo oops we did it again am observat ca vorbeati serios cand mieunati ca nu mai aveti pe cine suna.
Asa ca, jenati oarecum de bata noastra-n balta, am decis sa dizolvam departamentul si sa-l bagam sub pres, ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti. Pe 27 februarie dispareti d'aici.Senc iu for biing with ze corporation. Good luck on finding new jobs. Zbai!"

Asta s-a intamplat acu aproape o luna.
Deci iar sunt semi-jobless dar de data asta s-a dizolvat tot departamentul sub onoratele noastre cururi. Prima data am incercat transferuri, incurajati de ..incurajarile lui Mr Red Socks care ne-a promis ca ne va recomanda calduros celorlalti manageri. Eu nush ce intelege ala prin calduros, dar deja in alt sediu al respectivei corporatii a ajuns zvonul ca toti suntem o adunatura de loaze proaste, zvon mult mai usor de imbratisat decat ala cu "oops, wrong strategy". Asa ca transferuri pula, astia ne resping inainte sa ne cheme la un prim interviu.

So Bestjobs, here I come.

Ah, rugaminte catre onoratii angajatori: scrie naibii titlul corect al postului oferit, de unde pana unde e secretara sinonim cu assistent manager sau admin IT cu Support Manager, sau femeie de serviciu cu Office manager wtf? Cred ca-i ca'n firma lu cumnata'meu care e plina de sus pana jos numai de manageri. Serios vorbesc. Sunt vreo 30'j de project manageri, 10 support manageri etc etc etc.

Si aceeasi rugaminte referitor la descrierea responsabilitatilor. Scrie te rog "avem nevoie de unul sa bata cuie in pereti si sa monteze tevi" in loc de "self-driven, result-oriented, proactive person"

ca asa sunt buna la toate , ca si 99% din restul candidatilor.
Normal ca sunt self driven, vezi pe cineva taraindu-ma la interviul asta?
Si faza cu result-oriented. Are iu rizult oriented madam? Nu fai, sunt cause-oriented. De egzamplu cine-a fost mai intai, oul sau gaina? ha? Pana si cainele meu e result oriented.

Mai apuca jalea cand ma gandesc la interviuri in primul rand si la seria penibila de intrebari de la HR.
Unde te vezi peste 5 ani?
In locul tau??
In namibia?
In Peace Corps?
In casa?

Cum reactionezi la situatii de stres?
Fiind o fiinta normala, ce kkt astepti de la mine sa iti zic?
Pai draga domnisoara cum sa va zic eu in situatii de stres urlu, zbier, ma dau cu curul de pamant, apoi torn benzina pe mine si urlu sa vina OTV'ul ca-mi dau foc.


Sau beneficiile, atunci cand nu au bani dar au gaselnite.
va dam laptop.
Am desktop acasa.
Da dar noi va dam laptop.
Da dar ce as MAI putea face cu el.

va dam mobil.
ma cac in el, am unul perfect functionabil. da-mi bani te rog.
da dar va dam mobil GRATIS
Si al meu e tot gratis ca de cati ani il am s-a amortizat investitia.

va oferim mediu dinamic.
tie ti se pare ca provin dintr-un mediu static? ca am iesit dintr-un borcan de formol sau ca traiesc cu animale impaiate prin casa? mediu dinamic e si un castron cu cacat, si in ala misuna ceva.

si va mai oferim si sansa unui colectiv tanar.
De ce, par pedofil sau ceva?
Ce sa fac eu cu respectivul colectiv tanar?cu ce ma inveseleste pe mine un salariu de cacat DAR un colectiv tanar? vine tinerimea sa-mi plateasca facturile?

Si va mai oferim si sansa unui viitor.
Adica nu-mi tragi un glont in cap sau cum dracu ca viitor am si cu si fara tine. Detaliaza, cum adica imi oferi un viitor? Imi dai zestre ? Fortezi timpul sa treaca?

Meh.
Read More

05 December 2007

LFG

Avertisment: daca mai citeste careva acest blog si NU joaca World of Warcraft, ar fi o idee buna ca macar pana imi schimb serviciul sa citeasca altceva.
Nu mai vreau sa stiu nimic altceva in afara de joc, nu mai vreau si nu mai pot sa fac altceva din simplul motiv ca propria-mi existenta in special latura profesionala (lol) mi-au devenit atat de nesuferite incat abia astept sa ma descotrosesc de mine insami ca de o haina uda.

Deci sa revenim.
Jucam cu un alt pe realmul unde si-a facut Ada cont. Eram intr-un PuG, cautam healer si tot intrebam din "Hello, we need a healer as last spot for.." would you come please?"
Trec prin lista de priesti, vreo 4 online "No sorry I am shadow" ajung la paladini evident "no sorry I am DPS" ..dps pe ma-ta vedea' te-as holy la lvl 70...ajung la druizi intreb pe una

"No sorry I got diarheea"

What?! ce scuza..infecta la propriu. si ce poanta de rahat ad litteram.

Si ii raspund "oh well with your condition I would not come either, who knows what emotions you might get "

Iar saraca raspunde amarata - in engleza evident -

"de ce faci misto de mine chiar AM diaree si fug intre buda si computer de 2 zile nu pot sa joc intr-un grup"

Nu mai stiam cum sa scriu mai repede "Oh sorry you're serious , I hope you get well and...solid..soon"

Apoi am ezitat un pic si am explicat restului "the druid is not feeling very well"

Ce era sa zic? "Our healer is in deep shit?"
Read More

20 November 2007

Political correctness

Aici gasiti descrierea fenomenului intr-o maniera personala si faina:

http://andreanum.wordpress.com/2007/11/20/o-prostie-inca-la-moda/

Quote exemplificator: "Care e de fapt ideea acum? Aceea de a elimina din discursul fiecaruia cuvintele, frazele si expresiile pe care altii le-ar putea considera ofensatoare. De exemplu, daca unei doamne de 140 de tone kile ii spui “graso!” sau “obezo!” ea s-ar putea simti jignita, prin urmare trebuie sa-i spui ca e grasa fara sa folosesti cuvintul grasa, ci o expresie. Cum ar fi “height-weight-proportionally challenged lady” in sensul ca ea este disproportionata pe axele verticala orizonatal, sau e mai mult lata decit inalta, sau mai bine o sari decit s-o ocolesti."

Iar aici, intrebarea mea.

Cum traduc in PC slang

"Auzi fa graso mai epileaza-ti mustatile alea si du-te'n pastele ma-tii si lasa-ma sa mananc",

..avand in vedere ca nu sunt politically correct cuvintele grasa, mustati, paste, mama si ca de asemenea m-am saturat pana-n gat de asaltul suncoaselor care ma tot intreaba la fiecare pranz daca mananc, ce mananc, cat mananc, cum mananc, daca nu cumva borasc dupa (WTF!?) si daca nu atunci cum de nu ma ingras.

Incep eu

"Auzi fa doamna mult incercata de proportiile inaltime-latime...."
Read More

17 November 2007

Cum sta treaba cu donatul

Prin vara se organizeaza in frumoasa noastra corporatie un fel de zile ale voluntariatului, in care lumea e incurajata sa plimbe sigla firmei peste tot implicandu-se in programe umanitare. Se ofera si un buget uneori, dar mai rarut ca-i mai dragut.

Mie mi-a venit ideea unui proiect simplu care nu necesita fonduri de nici un fel si nici timp pierdut din ziua de lucru. Nici numele firmei nu ar fi fost implicat si mare tam-tam nu ar fi fost. Si anume sa adunam toti care avem prin casa haine pe care nu le mai purtam dar in stare buna, sa le spalam, calcam, sortam si sa le dam cui are mai mare nevoie de ele decat noi.

Zis si facut. Am anuntat mai intai verbal apoi printr-un mail si pe de alta parte eu am ramas cu sarcina de a gasi o fundatie sau ceva. Cum in cei 3 ani facuti de asistenta sociala in facultate invatasem destul de multe despre fundatii - cum ar fi ca sunt non-profit doar pentru amaratii aia de beneficiari, in multe cazuri - am contactat mai intai un DPC.Adica Departament Protectia Copilului, exista cate unul in fiecare sector.

Unde am facut greseala sa spun "suntem un grup de colegi de la Firma X"

Aaaa sunteti firma deci atunci tre sa facem proces verbal tre sa semnati 400 de hartii tre sa luati 855 de aprobari tre sa cantarim sa puricam sa ne scarpinam in cur si sa facem mare valva. Plus ca nici nu stim exact cui sa dam hainele, avem in schimb o lista de fundatii cu care colaboram...

DPC'ul a picat deci.

Prietena celeilalte colege implicate ne-a recomandat o fundatie si am inceput sa scotocesc pe net dupa ea, programe, activitati etc. In paralel cu enervarea de a nu putea da niste haine si atat, fara parafe si tambalau, nici la serviciu situatia nu era mai roz. M-am trezit cu atentionari gen "eu aduc da sa stii ca la tigani nu dau" Apoi dupa o pauza au fost adaugati si aurolacii pe lista. SI aia care dorm pe strada, pentru ca sunt mizerabili. Mi-am infranat cu greu impulsul de a face o cutie separata pe care sa scrie "Pentru copii arieni si Paris Hilton donati aici" si am trecut si peste asta.

Lunile au trecut, hainele s-au adunat, eu am reusit sa contactez pe cineva care intra zilnic in contact direct cu oamenii carora doream sa le dam hainele, adica un fel de sefa la cantina sociala. Unde m-am trezit interogata ca pe vremea SS'ului.

Da dumneavoastra cine sunteti? CINE? n-am auzit...
Da de unde aveti hainele? ale dumneavoastra? daaa?..bine..
Si ce firma e? N-am auzit nici de asta. Si cu ce se ocupa firma asta? Da dumneavoastra cu ce va ocupati? cu CE? nu stiu ce-i aia..
Si de ce vreti sa dati hainele?

Am rezistat cu brio si acestui tir dar am ripostat descosand-o si eu pe ea si uite asa am aflat ca de 2 3 ori pe saptamana vin oameni saraci la respectiva cantina sociala de unde isi iau mancarea si se cara acasa cu ea. SI ca acelor oameni le-ar folosi fireste hainele avand copii, copii care incep scoala etc.

Bun. Am stabilit data plecarii. Intre timp un al doilea val de suspiciuni imi crestea la cur. Cu exceptia unei tipe nici unul din cei care adusesera haine nu si-a manifestat dorinta de a veni cu noi, in schimb suspiciuni asupra destinatiei hainelor da. Si de unde stim noi ca e fundatie, de unde stim ca nu isi iau aia hainele si le imbraca de unde stim ca nu deschid magazin second hand cu ele de unde stim de unde stim de-mi venea sa zic auzi ia-ti tarlicii d'aici si du-te si-i da tu cui crezi de cuviinta.

Ca sa impacam caprele si verzele am promis ca facem poze. Am ajuns intr-o pauza de pranz, poze p!la. Ne-a intampinat doamna SS care ma descususe pe mine la telefon, cu un magistral

"Ati intarziat!"

La care onoratii domni safi s-au inverzit la fata.

Adevarul e ca doamna SS e o fiinta de treaba si sufletista doar ca mai spartana in apucaturi si exprimare. Ce vroia ea sa spuna e ca oamenii aia nu vin la ora 1 si tandalesc cu ciorba in fata o zi intreaga, ca proasta-n Mall, ci isi iau mancarea pentru ei si pentru restul familiei si-o sterg acasa. Deci daca noi am venit ca panselutele la ora aia de unde beneficiari sa-i tragi in poza?

Ca sa fie si mai naspa situatia, a trebuit sa-i explic doamnei spartane ca mie imi trebuie poze pentru ca nu stiu cum sa va zic dar oamenii or sa ma intrebe...

- Cunosc! mi-a taiat-o scurt doamna. Lucrez de 15 ani in asistenta sociala. lasa ca le fac eu poze si vi le trimit pe mail.

Fix in ziua promisa am primit si pozele si as fi vrut sa-mi iau chestia numita imaginatie s-o arunc dracului peste dealuri si campii ca sa nu pot sa imi IMAGINEZ ce fusese in spatele pozelor alora. Pozele erau ceva de genul "ia-ti ce haine vrei si spanzura-te cu ele de peretele ala, sa vada aia ca nu le-am vandut io". Erau niste doamne si niste copii incremeniti cu ochii cat niste cepe de la blitz tinand ostentativ in maini sacose, cu haine scoase din sacose, sa se vada ca da, alea sunt, hainele date si nu altele. SI unii erau veseli dar in ochii celor mai multi se putea citi oboseala si un repros atat de trist de-mi venea sa intru in pamant.

Ca sa scurtam, in viata mea nu mai organizez asa ceva la nivel de ..orice altceva in afara de familie. Atatea banuieli atatea interogari si atatea rautati mai rar am inghitit in asa interval scurt de timp. Dar daca, dar poate, dar cine, dar cum.
Data viitoare pur si simplu imi pun hainele in sac si le duc acolo si sincer asta va sfatuiesc si pe voi sa faceti in caz ca va batea gandul vreunei actiuni caritabile de genul asta.
Read More

16 November 2007

Compunere pe tema data

Doro (thea) cred are 16 ani si e eleva.

La ora de structuri europene a primit un fel de compunere cu tema data de facut. Si eu primeam din astea. In primele clase aveau teme descriptive gen "Prima zi de iarna" sau "La Bunici". Mai pe urma au venit alea gen "Ce vreau sa fac in viata" si alte bazaconii care pe masura ce ma apropiam de BAC semanau din ce in ce mai mult cu chestionarele duduilor de la resurse umane.

Ei bine vremurile s-au schimbat. Acum au primit ca tema

"Ne-a propus săptămâna trecută un domn la ora de “structuri europene” o viitoare temă de discuţie: “De ce urâm ţiganii?” şi-a zis că a văzut în liceul nostru o tendinţă nemotivată de a urî ţiganii. Ei bine, aici îmi motivez, ura faţă de romi şi mai exact faţă de care categorii dintre ei."

Chiar nu conteaza restul sau cel putin pentru mine. Pe scurt fatuca explica de ce crede ea ca uraste ce uraste, sar buluc protestatarii, sar si aparatorii, apar si dezgustatii, vine si echidistantul, ma rog tot peisajul tragicomic al mahalagelii inerente.

Ce mi se pare halucinant este ca la ora de structuri europene respectivul nene sau respectiva tanti dascal observa o anume tendinta si din tendinta cred ca vrea sa o cimenteze in certitudine sau ceva de genul.

Adica nu e "Oare urasc tiganii" sau "Parc'as uri tiganii?" sau orice alta formulare in care ar incapea o portita de NU urasc tiganii. De unde rezulta ca exista in tara asta o unitate de invatamant acreditata prin lege in care tutror cu mic cu mare le e clar: DA, uram tiganii, acu hai sa vedem si de ce, sa listam si sa ne asiguram ca asa e?!

La aia 10% minoritate rroma estimata nu pot sa cred ca nu este un copil de aceasta etnie sau origine printre aia care au primit tema. Ala ce dracu a facut? A primit tema separata, "De ce urasc romanii"? I-au facut crossborder la laboratorul de engleza sa citeasca "Why I hate myself"?

Cu toate ca am declarat mai demult la andreanum pe blog ca nu vreau copii s-ar putea sa am vreodata, caz in care astept cu interes sa-l ajut la teme de genul

"De ce urasc poponarii"
"De ce sunt femeile mai proaste ca barbatii"
"De ce ma doare-n cur de mediu"
"De ce si cum am de gand sa omor toti bozgorii"
"De ce-mi fac scarba ciorile"

Si alte teme numai bune, evident, pentru obiectul de studiu "Structuri Europene".

Anyways. daca vreti sa cititi o tema pentru acasa - NU A MEA for fuck's sake - uite aici

http://www.kettlerdorothea.ro/2007/09/25/de-ce-urasc-tiganii.htm
Read More

07 November 2007

Eh?!


Screen capture facut de cineva care nu sunt eu dar care vede mai bine ca mine.


Din nefericire nu joc alianta, dar am sa-i rog pe jen si patric sa dea o fuga in Stormwind sa verifice ermm..pavajul pe acolo.


Read More

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (3) alimentatie (11) amintiri (17) animale (4) anotimpuri (3) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (16) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (2) copii (71) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (2) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (69) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (1) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scoala (1) școală (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) Spectra 9+ (1) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (80) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)