09 June 2019

Ce-ai făcut dumneata în ultimii doi ani?

Mai am câteva săptămâni (două) și revin la muncă. Nici nu plâng de jale, nici nu sar în sus de bucurie. Îmi place să muncesc, dar nu pot spune că înțeleg categoria cu „vai, abia așteptam să revin, mă plictiseam groaznic și nu știam ce să mai fac”. Poate tu. Eu nu mă plictisesc niciodată cu mine, noi ne simtem foarte bine împreună în mijlocul meu. I have high entertainment value for myself.

Plus că mi-am găsit atâtea de făcut că parcă mi-ar trebui un concediu de după concediu. Chiar așa, ce-am făcut în ăștia doi ani? Ia să revizuim, să vedem dacă i-am consumat cum se cuvine:

1. Fix conform titulaturii și legislației în vigoare, am crescut și îngrijit un copil, și am aflat cum e ca, după ce crești și îngrijești un copil bonom, blând și vesel, să o iei de la capăt cu unul ce pare decis să fie fix pe dos. Am albit, n-am prea dormit, ne-am chiaunit. Dar am răzbit. Și pe măsură ce trece vremea, e din ce în ce mai ușor.




2. Chinuită de gândul că mi-am lăsat prima facultate în pom, m-am apucat de a doua, și iată-mă în sesiune deoarece fix asta-mi lipsea. Unele examene sunt mai dificile, altele, ce să zic, cred că am avut teze într-a șaptea mai complicate. Dar ce apreciez și observ diferit e înțelegerea față de noi, ăștia care muncim. Mi se pare un pic nedrept, mă simt discriminată pozitiv pentru că am copii. Când aveam 22 de ani și munceam de-mi săreau capacele, mi-ar fi folosit un grăunte din toată această infinită toleranță oferită mie acum, ca părinte. Poate o terminam și pe aia. A, și mi-ar fi folosit să nu fie sportul obligatoriu pt Sociologie / Asistență Socială. Că de-aia n-am mai promovat. True story.

3. Am lucrat o grămadă, nopțile, zilele, printre picuri de somn, și am învățat să zâmbesc frumos și să zic „te cred, e greu” celor care au condiții impecabile de muncă dar se miorlăie că nu le iese. Adevărul e că nu știi ce condiții impecabile de muncă aveai, până nu le mai ai și lucrezi care cum pe unde când apuci.

4. Mi-am vândut bătrânul Golf, prima mea mașină, de fapt prima a noastră, că și-a luat-o soțul și mi-a pasat-o mie când am luat carnetul. Și mi-am luat alta. E eminamente mom-car. Pe dinafară arată ca o rădașcă, dar pe dinăuntru e smooth going, foarte manevrabilă, încăpătoare și sigură. A, și mai e și hibridă. Consum mai mic și parcare moca prin București. Yay!



5. Am reușit să mergem prin țară, prin niște locuri pe unde nu mai ajunseserăm. Secuime, Avrig, Sibiu, etc etc.
Vă mai zic o dată - vizitați conacul Brukenthal din Avrig, e minunat.

Și cereți papanași!
Doamne, papanașii și socata lor!





6. Am fost și în afara țării prin niște locuri pe care nu le mai văzusem. Și mai mult, am reușit să ne urnim și să ne propunem să explorăm câte un pic în fiecare an. Poate voi făceați asta deja, dar noi nu prea. Am descoperit că nu se face gaură în cer cu o zi ici și una colo.



7. Am reușit să mă văd cu prieteni dragi, am fost și mi-am revăzut neamurile și terenul pe care a fost casa copilăriei mele (că nu mai e nimic din ea), am regăsit oameni din familia extinsă, am reunit legături pe care le credeam stinse. Am închis în sfârșit capitole dintr-o poveste care palpitase ca o rană deschisă. Mi-am găsit împăcarea.

Mi-am condus bunica pe ultimul drum și odată cu ea, am închis pentru totdeauna ușa copilăriei mele. De-acum am s-o țin pe-a altora deschisă.



8. Am umblat brambura, ceea ce vă doresc și vouă. Am găsit colțuri din oraș minunate, absolut minunate, pe care ori n-am avut ochi să le văd, ori timp să le caut.


9. M-am apucat de scris o carte, o prietenă dragă mi-a transmis un răspuns încurajator din partea unei redacții. Să sperăm că o termin în următorii 30 de ani. 


10. Și deloc în ultimul rând, am petrecut timp cu mine și ai mei. Timpul acela proustian, în care te redescoperi și te iubești.

Deci, la final de doi ani de „stat acasă” constat că n-am stat deloc și bine am făcut. Cum aș fi putut să mă plictisesc?



0 comentarii:

Post a Comment

Facebook

Popular Posts

Karioka. Powered by Blogger.

Tags

#rosiamontana (2) 198 (1) abuz (10) adoptie (2) AION (2) ajutor (10) alaptare (3) alimentatie (11) amintiri (17) animale (4) anotimpuri (4) arta (1) atelier (1) autism (1) award (1) babywearing (4) bac (2) Basarabia (2) biciclete (1) Bucuresti (1) bullshit (6) Cai (1) caini (16) capot (1) carti (3) carti pentru copii (3) cărți traduse (4) coada-coada (1) concediu (6) concurs (3) condus (2) copii (71) coruptie (5) cos saptamanal (1) crima (5) CRJ (1) crossbordering from andreanum (1) culinar (15) custom made (1) dana blandu (1) daydreaming (4) despre copii (2) dezvoltare (10) dezvoltare personala (1) doi ani (2) dumbrava minunilor (1) entatie (1) femei (7) film (7) filme (3) filozoafa de weekend (4) fotografie (2) frumoasa si chestia (1) fumat (3) gaming (3) Gheorghe Serban (1) gramatica (3) Grigore Alexandrescu (2) htc (1) intentii (6) internet (24) interviuri (13) Ioana Neagu (1) ipocrizie (7) Irecuperabili (6) keywords (2) la dentist (4) lene (1) liebster (1) limba romana (1) liniste (4) lol (14) Mamagolo (1) maria rosetti (1) Maruta (1) mașini (1) Mihai Ciobanu (1) music (18) nutritie (2) oameni (69) odiseea imobiliara (3) pedofilie (2) penal (1) pisici (2) poezie (1) polipi (1) prostie (18) psihiatrie (1) psihologie (1) reclama (11) recomand (11) religie (6) ring-sling (2) romania (1) rosia montana (1) ruxanda guger (4) sanatate (6) sarcina (2) scoala (1) școală (2) scurte (20) shopping (2) Simona Tache (1) sling (1) spaga (2) Spectra 9+ (1) spital (4) sport (2) teapa (2) tv (6) unguri (1) Veronica Bereanda (10) viata de zi cu zi (84) Waking up (11) web (2) World of Warcraft (8) wow (1) WTF (28) www.davidkinsella.com (1)